Partidul de extremă-dreapta a lui Geert Wilders, Partidul Libertății (PVV) a câştigat miercuri alegerile parlamentare din Ţările de Jos, conform sondajelor de la ieşire din secţiile de votare,. Rezultatul reprezintă un cutremur politic ce va fi resimţit cu mult dincolo de graniţele ţării, scrie AFP, preluată de Agerpres. Deşi Geert Wilders pare să fi triumfat în sondaje, nu este sigur că va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală.
Geert Wilders a cerut celorlalte partide olandeze să colaboreze pentru a forma o coaliţie, subliniind că partidul său „nu mai poate fi ignorat”. „Olandezii speră că poporul îşi pot recupera ţara şi că ne vom asigura ca tsunamiul solicitanţilor de azil şi imigraţiei va fi redus”, le-a declarat miercuri seara, la Haga, Geert Wilders susţinătorilor săi entuziaşti.
Partidul fostului vicepreședinte al Comisiei Europene Frans Timmermans s-a plasat pe a doua poziție.
Rezultatele:
- Formațiunea lui Wilders a câştigat 35 de mandate şi o victorie electorală confortabilă, potrivit sondajelor Ipos
- Alianţa de stânga a lui Frans Timmermans a ieşit pe locul al doilea, cu 26 de mandate
- VVD de centru-dreapta a câştigat 23 de mandate, potrivit acestui sondaj.
„Asta este democrația”
Dacă va fi confirmată de rezultatele finale, victoria lui Wilders marchează un viraj brusc la dreapta ce va fi întâmpinat cu teamă la Bruxelles, mai ales că PVV a promis un referendum privind aderarea Ţărilor de Jos la Uniunea Europeană.
„Poate că nu este ceea ce urmăresc alte partide din Europa sau din alte ţări, dar hei, asta este democraţia”, a spus politicianul în vârstă de 60 de ani, după vot.
Mesajul său anti-imigraţie, ce vizează inclusiv închiderea graniţelor şi deportarea imigranţilor ilegali, pare să fi avut ecou în rândul alegătorilor olandezi.
Deşi Geert Wilders pare să fi triumfat în sondaje, nu este sigur că va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală. Liderii celorlalte trei partide principale au asigurat că nu vor participa la o coaliţie condusă de PVV.
Kate Parker, de la economist Intelligence Unit, a declarat că aceasta ar conduce la un impas constituţional în cea de-a cincea economie a UE.
Geert Wilders și-a construit cariera politică pe discursul islamofob
Fără a ezita să-i numească pe marocani „scursuri” sau să propună concursuri de caricaturi ale profetului Mahomed, Geert Wilders şi-a construit cariera pe o cruciadă împotriva a ceea ce el numeşte o „invazie islamică” a Occidentului.
Nici problemele cu sistemul de justiţie olandez – care l-a găsit vinovat de insultarea marocanilor – şi nici ameninţările cu moartea primite – care l-au ţinut sub protecţia poliţiei din 2004 – nu l-au descurajat. „Nu regret că am luptat pentru libertate”, a declarat Wilders pentru AFP într-un interviu în ajunul alegerilor din 2021.
Măsurile anti-imigraţie propuse includ restabilirea controlului la frontierele olandeze, reţinerea şi expulzarea imigranţilor ilegali, îndepărtarea solicitanţilor de azil sirieni şi reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii din interiorul UE.
Cât despre islam, manifestul PVV spune:”Ţările de Jos nu sunt o ţară islamică. Fără şcoli, Coran şi moschei islamice”. El propune, de asemenea, interzicerea purtării vălului în clădirile guvernamentale.
Olandezii, mai îngrijorați de situația financiară
Dacă imigraţia rămâne un subiect cheie al campaniei, olandezii sunt şi mai îngrijoraţi de situaţia lor financiară, a insistat el.
El a promis că se va concentra mai mult pe „securitate şi îngrijire medicală” decât pe opoziţia sa faţă de islam. A dat asigurări jurnaliştilor de la Haga, după ce a votat, că va fi prim-ministru pentru „toată lumea din Ţările de Jos, indiferent de religie, origine, sex sau orice altceva”.
„Nexit”, în programul politic al PVV
În ceea ce priveşte politica externă, pledează pentru o abordare de tipul „în primul rând Ţările de Jos”, ce include închiderea reprezentării sale la Ramallah şi consolidarea legăturilor cu Israelul, inclusiv mutarea ambasadei la Ierusalim. În program figurează şi un „referendum obligatoriu” cu privire la „Nexit” – ieşirea Ţărilor de Jos din UE -, precum şi o „oprire imediată” a asistenţei pentru dezvoltare.
****
