Proiecte de parteneriat public-privat (PPP) de zeci de miliarde de euro ar putea găsi surse de finanțare și realizare, după ce Legea PPP a fost promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis.
Obiective din domeniul infrastructurii de transport (mai ales autostrăzi), energie, sănătate, ca şi proiecte de interes local sunt de mai mulţi ani pe listele potenţialelor parteneriate public-privat (PPP) ale guvernului şi ale autorităţilor din teritoriu.
Spitale
Dintre numeroasele proiecte PPP incluse printre prioritățile guvernamentale după 2010 (anul adoptării primei versiuni a legii), cel mai urgent pare a fi acum cel privind construcția a șase spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti.
Ministrul actual al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a invocat recent aceste proiecte.
Autostrăzi
De asemenea, viitoarele autostrăzi ar putea beneficia de noi proiecte PPP, dacă vor fi dimensionate rațional, spre deosebire de exemplu negativ al autostrăzii Comarnic – Brașov, care nu și-a găsit finanțare.
Centura de sud şi centura de nord ale Capitalei, autostrăzile Ploieşti – Buzău – Focşani, Târgu-Mureş – Iaşi – Ungheni și mai ales prioritatea europeană Pitești – Sibiu, toate însumând circa 600 de kilometri de lucrări, sunt încă din 2011 pe lista eventualelor proiecte PPP.
Energie
De asemenea, proiecte energetice evaluate la aproape 10 miliarde de euro ar putea intra în galeria reţetei PPP, conform declaraţiilor oficiale din ultimii ani.
Astfel, finalizarea Unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă este estimată la patru miliarde de euro, iar controversata hidrocentrală Tarniţa – Lăpuşteşti – la 1,1 miliarde de euro. Modernizarea marilor termocentrale ale României implică de asemenea costuri mari.
Pe lista guvernamentală a proiectelor PPP s-a aflat, la un moment dat și proiectul gazoductului AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România). Proiectul a rămas pe hârtie, dar nu în primul rând din cauza absenței legii PPP.
Numeroase proiecte PPP locale sunt pe rol, ca acela al podului rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea.
Ar putea fi resuscitate şi mega proiecte precum acela a Canalului Dunăre – Bucureşti, ale cărui beneficii în domeniu navigabil, turistic, și agricol (irigaţii) au fost pe cât de lăudate, pe atât de uitate.
Legea
Legea reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat, care are ca obiect realizarea sau şi numai reabilitarea sau extinderea unui activ sau a unor active destinate prestării unui serviciu public şi / sau operării unui serviciu public.
Legea prevede mecanismele de cooperare dintre partenerul public și partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public pe o durată relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, astfel încât partenerul privat să poată recuperara investiției și să realizeze şi un anumit profit.
Finanțarea unui proiect PPP se face în principal din fonduri private și cu distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, proporţional cu capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua şi gestiona riscurile respective.
Astfel, sunt folosite capacitățile diferite ale autorităților, respectiv ale companiilor private, care realizează obiective de investiții pe care, altfel, statul nu ar avea capacitatea să le ducă la bun sfârșit.
Istoric
Parlamentul a adoptat în 2013 un proiect de lege iniţiat de Guvernul Ponta. Preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, a cerut reexaminarea, contestând articolul de lege care permitea denunțarea unilaterală a contractului de către statul român.
Prevederea respectivă a fost considerată atât ilegală, cât și nocivă pentru mediul de afaceri, fiind un obstacol în atragerea investitorilor.
În 2014, Parlamentul a adoptat din nou actul normativ, însă două grupuri parlamentare (PNL şi PDL) l-au contestat atunci la Curtea Constituţională a României (CCR), care a decis că, într-adevăr, unele prevederi sunt neconstituţionale.
Mai precis, CCR a decis că dispoziţiile articolului 38, alineatul 1 sunt neconstituţionale. Acesta prevedea că „din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local, după caz, partenerul public:
- poate modifica unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat, dacă această posibilitate a fost inclusă în documentaţia de atribuire într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, şi fără a se altera natura generică a contractului iniţial sau în orice altă situaţie de modificare unilaterală a contractului prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător;
- poate denunţa unilateral contractul de parteneriat public-privat, în condiţiile legii și cu notificarea prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect”, aminteşte Agerpres.
Legislativul a reluat din nou dezbaterile pe acest proiect în 2015, legea fiind adoptată pe 7 noiembrie 2016 de Camera Deputaţilor.
Urmărește-ne pe Google News
