Înainte de debutul primei sesiuni parlamentare din 2022, principalele formațiuni politice și-au enunțat prioritățile legislative, atât la PSD cât și la PNL existând proiecte ce au doar propagandistic legătură cu agenda reală.
De exemplu, sub pretextul luptei cu prețurile mari la energie, PSD vrea să introducă în legalitate mini-hidrocentralele construite în arii protejate care nu au aviz de funcționare. Iar PNL vorbește de desființarea SIIJ, organism care în realitate este reînființat ”după model european” de proiectul propus de Cătălin Predoiu.
PSD joacă la perete cu prețul energiei
PSD a organizat luni un Consiliu Național înainte de debutul primei sesiuni parlamentare din 2022.
„Priorităţile PSD sunt cele referitoare la susţinerea programului de guvernare pe toate domeniile de activitate, începând cu economie, sănătate, agricultură şi aşa mai departe. Aceasta este prioritatea noastră şi sigur că sunt şi chestiuni punctuale, specifice.
Spre exemplu, ştiu că lucrează în acest moment colegii din Senat la iniţiative legislative care au reieşit ca necesitate din interiorul comisiei de anchetă referitoare la analiza creşterii preţurilor la energie şi gaze.
Este vorba despre acele hidrocentrale care nu au aviz astăzi şi, din discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Mediului, ai autorităţilor competente, a reieşit că s-ar putea modifica cadrul legislativ, astfel încât acei 600 de MW care ne-ar fi extrem de necesari în acest moment să poată să fie puşi în funcţiune cât mai repede”, a anunțat purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, la finalul Consiliului Naţional al PSD.
(Citiți și: ”Marele hop al PNRR: voința politică de a implementa 42 de reforme până la primul audit al UE”)
Argumentația PSD legată de împingerea în legalitate și preluarea în rețeaua națională de distribuție a celor 600 de MW lasă impresia că această măsură fie ar scădea prețurile la curent electric, sau ar reduce semnificativ dependența de importuri. Lucru practic imposibil:
ANRE a explicat în repetate rânduri că nu are instrumente să combată creșterea prețurilor la energie, pe de-o parte pentru că piața este liberalizată, pe de altă parte din cauză că prețul rezultă dintr-o complexă formulă de calcul care ține cont de prețurile pieței europene.
Suplimentul teoretic de 600 MV reprezintă sub 10% din consumul instantaneu total al țării (de circa 8.000 MW).
PNL încă se antrenează în lupta pentru independența Justiției
”Eu vă spun că în prima parte a acestei sesiuni vom avea două victorii din acest punct de vedere, legea offshore şi desfiinţarea SIIJ”, a anunțat sâmbătă președintele PNL, Florin Cîțu. Proiectul pentru desființarea Secției speciale a fost prezentat public în ianuarie de ministrul Cătălin Predoiu, care a promis că nu va exista un SIIJ 2.0.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție spun însă altceva:
”Noul proiect privind desființarea Secției Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV și Avizele Comisiei de la Veneția, în concret obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei”.
(Citește și: ”Magistrații critică proiectul de desființare a SIIJ: Încalcă decizia MCV și avizele Comisiei de la Veneția”)
În context trebuie reamintit că unul dintre motivele pentru care s-a desființat fosta coaliție de guvernare a fost insistența cu care ministrul Stelian Ion a încercat să promoveze un proiect (total diferit de propunerea lui Cătălin Predoiu) de desființare a SIIJ.
Nevoile reale și imediate ale României – cum ar fi reforma sistemului de pensii, reforma salarizării în sectorul public, reforma administraţiei publice, creşterea ca procent din PIB a veniturilor fiscale sau digitalizare – au fost incluse de Florin Cîțu la capitolul ”provocări pe termen mediu și lung”.
Nevoile legislative reale, cu urgență până în una iunie – când avem primul audit al UE
Lista de nevoi legislative reale și imediate stă scrisă în PNRR, în joc fiind finanțarea externă, suplimentară față de exercițiul financiar 2021-2027, de 30 miliarde euro în următorii 4 ani.
(Citiți și: ”65 de ținte pentru 6 luni: lista reformelor din PNRR de executat până la primul audit al UE”)
În lista angajamentelor legislative asumate de România – legi care să opereze până în iunie 2022 – figurează 42 de reforme, cele mai importante fiind:
- Intrarea în vigoare a Legii privind protecția avertizorilor – termen T1 2022
- Reforma achizițiilor publice: Intrarea în vigoare a modificărilor legislației privind căile de atac – termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a modificărilor care să asigure sustenabilitatea Pilonului 2 de pensii – termen T1 2022
- Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative – termen T1 2022
- Operaționalizarea planului comun de acțiune ANAF și Inspecția Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la negru/gri– termen T1 2022
- Modificarea Legii privind economia socială și a normelor de aplicare – termen T2 2022
- Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a HG de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare– termen T2 2022
- Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică – termen T2 2022
- Semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției cloud guvernamental – termen T2 2022
Legat de implementarea PNRR, deja există un jalon ce trebuia atins până în decembrie anul trecut dar care, potrivit MonitorPNRR, este blocat.
E vorba de adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune. Potrivit analizei (AICI-LINK), programul de acțiune contrazice și ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică și ce am negociat pentru PNRR.
***
