Premierul Dacian Cioloș și-a declarat marți nemulțumirea legată de faptul că Parlamentul votează diferite beneficii sociale fără un minim calcul de impact bugetar.
Premierul a anunțat că ultimele decizii parlamentare costă bugetul 9 miliarde de lei, impact bugetar care poate duce fie la creșterea deficitului, fie la reducerea investițiilor.
„Din ceea ce spunea doamna ministru de Finanțe, din tot ceea s-a votat în ultimele luni în pregătirea campaniei electorale, așa cum, din păcate, ne-a obișnuit Parlamentul, înainte de alegeri votează în toate direcțiile măriri de salarii fără calcule bugetare consistente, s-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei, deci peste un procent din PIB împărțit în diferite direcții. (…) E un impact bugetar care înseamnă sau creșterea deficitului — ceea ce ar fi catastrofal pentru România — sau, dacă nu, dacă vrem să ținem limitele deficitului (…) asta înseamnă reducerea investițiilor.”, a spus Dacian Cioloș la Adevărul Live.
Modificarea Ordonanței salarizării: Impactul crește de la 2,6 la 5,6 miliarde lei
Chiar în timp ce premierul vorbea, parlamentarii au continuat lista sporurilor. Atât luni seară cât și marți dimineață deputații din comisiile de muncă și buget ale Camerei Deputaților au votat mai multe amendamente, iar săptămâna viitoare ordonanța intră, sub noua formă, în plen.
Noutățile:
- Salariile tuturor medicilor cresc cu 10%, procent aplicat la salariile existente după august 2016, când a intrat în vigoare OUG 20, potrivit prim-vicepreședintelui Federației Sanitas.
- Creșteri salariale pentru personalul TESA, funcționarii publici din sistem, medicii din direcțiile județene de sănătate, din creșe și grădinițe
- Angajații din aparatul propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) primesc de la 1 decembrie 2016 o majorare cu 25% a salariilor de bază
- tot de la 1 decembrie 2016, personalul din cadrul caselor de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi din cadrul Casei Asigurarilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se stabileşte la nivelul de 85% din salariile stabilite la nivel central pentru personalul CNAS. Cele două măsuri de mai sus, au protestat cei de la Ministerul de Finanțe, vor crește deficitul și așa uriaș al Casei. Bugetul pe 2016 al CNAS este de 26,357 miliarde de lei, din care doar 21,411 de miliarde vin din contribuțiile la Fondul Unic de Sănătate, restul fiind subvenții de la bugetul consolidat.
- Sporurile sunt calculate, toate, la valoarea salariilor din momentul în care se acordă, nu prin raportare la salariile de bază din 2009, ca până acum (impactul pe această singură măsură este de 1,125 de miliarde de lei, potrivit ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru)
- Gărzile medicilor vor fi decontate tot prin raportare la salariile din momentul în care sunt efectuate
- Asistenților sociali le crește salariul cu o medie de 10%
- Personalul din medicină școlară va fi salarizat ca și personalul din unitățile sanitare clinice
- Se reduce diferența de salarizare dintre medicii din clinic și cei din unitățile neclinice, la circa 300 – 400 de lei, prin creșterea veniturilor celor din neclinic
- De la 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, existente în plată la data de 31 decembrie 2016, se majorează în medie cu 15%. Este vorba de majorări care se aplică tuturor, nu numai personalului didactic. De majorare beneficiază și personalul din inspectoratele şcolare, fiind inclus personalul administrativ.
Creșterile salariale acordate bugetarilor anul acesta ajung, dacă luăm în calcul ce a dat Executivul și ce a adăugat Parlamentul, la un impact de 5,6 miliarde de lei, doar prin OUG 20 cu modificările deputaților.
Primul ministru: Cu aceste decizii legea salarizării bugetare nu va avea finanțare și nu rezolvă problema de bază
Premierul a mai explicat că măririle procentuale de salarii pentru anumite categorii nu fac altceva decât să accentueze inechitățile din sistem și să lase fără finanțare legea privind salarizarea unitară a bugetarilor.
„Avem în continuare oameni care au aceeași formare profesională, aceeași vechime, lucrează în aceleași instituții sau în instituții paralele, cu aceleași responsabilități, dar care au salarii diferite. Măririle procentuale nu rezolvă aceste disfuncționalități, dar pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării unitare coerentă. Cu aceste decizii, o lege a salarizării bugetare nu va mai avea finanțare, pur și simplu pentru că banii se împart din nou câte un pic la fiecare„, a spus Dacian Cioloș.
Dragoș Pîslaru: ”Un Nobel pentru cine face deficitul”
Poziția premierului a fost anticipată, luni seara, de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, care spunea că cel care va construi bugetul pe 2017 va avea o misiune imposibilă: ”Un Nobel pentru cine va face deficitul”.
Declarația a fost făcută după ce deputații din Comisiile de buget și muncă au decis amendarea Ordonanței de Urgență 20, în sensul majorării salariilor unor categorii de personal, Dragoș Pîslaru a afirmat că este un moment trist pentru România, cu miză electorală, rezultatul fiind „ceva nesustenabil”.
„Suntem într-un moment în care poate eu nu am experiența politică să-l interpretez… Este un moment trist pentru România, un moment cu miză electorală în care ne permitem să ne jucăm cu așteptările și credințele oamenilor. Este vorba de sute de mii de oameni care se uită și așteaptă să aibă o viață mai decentă”, a spus Pîslaru.
El a reafirmat că amendamentele adoptate în comisii au un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.
”Practic, discutăm de o sumă de deziderate puse pe masă (…) Este creștere la creștere la creștere. S-au bătut sindicaliștii cu parlamentarii care să dea mai mult și discutăm în acest moment de ceva nesustenabil. Nu am putut să adoptăm grilele pentru că nu se cunoaște ce versiune de grilă propunem”, a precizat ministrul Muncii.
Amendamentele la OUG 20 au continuat și marți dimineața, astfel încât impactul corecturilor făcute de deputați ar putea fi mai aproape de 4 miliarde de lei.
Lista alocărilor electorale unanim acceptate de Parlament
La scurt timp după instalarea guvernului Cioloș, dar mai ales după începerea ultimei sesiuni parlamentare din actuala legislatură, senatorii și deputații au început să aprobe o serie de proiecte care vizează măriri de salarii, pensii speciale şi sporuri pentru alegători. O scură enumerare a deciziilor care, alăturate măsurilor decise anul trecut în guvernarea Ponta cu aplicabilitate din 2016, pun presiune pe buget:
- Pensii speciale pentru parlamentari, aprobate anul trecut cu aplicabilitate de la 1 august
- Pensii speciale pentru ziariști
- Eliminarea impozitului pe venit la pensii
- Spor de 15% din salariul de bază pentru deținătorii de titlu doctoral
- Eliminarea plafonului pentru indemnizațiile de creșterea copilului
- Pensii speciale pentru judecătorii Curții de Conturi
- Legea Dragnea de eliminare a 102 taxe
- Creșterea valorii tichetelor de masă
Urmărește-ne pe Google News
