joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 mai, 2022

România ar putea produce de 4 ori mai multă electricitate decât produce în acest moment prin toate capacitățile instalate, dacă și-ar valorifica potențialul eolian din Marea Neagră. Parcurile eoliene se vând din faza de proiect, dar investițiile sunt blocate de întârzierea legii.

Americanii de la Global Infrastructure Partners (GIP) cumpără două proiecte de parcuri eoliene din platforma continentală românească a Mării Negre, la pachet cu toate afacerile offshore-wind ale filialei de resort a companiei  germane WPD.

În schimb, proiectul legii pentru exploatarea energiei eoliene offshore zace din iunie 2021 în Camera Deputaților, unde își mai așteaptă avizul de la două comisii.


În acest ritm, potențialul eolian al Mării Negre este în pericolul de a fi pus la amânat și realizat cu întârziere, la fel ca și acela al gazelor naturale.

Comoara eoliană a Mării Negre s-a scufundat la Camera Deputaților

Producția anuală de electricitate a României ar putea ajunge la 239 milioane MWh (239 miliarde kWh), prin valorificarea potențialului eolian din Marea Neagră. O producție de 54,4 milioane MWh ar putea fi realizată doar de turbinele fixate pe fundul mării, potrivit unui studiu al Energy Policy Group (EPG).

Este de 4 ori mai multă electricitate decât se produce acum în România (de 59,04 milioane MWh în 2021 și 59,38 milioane MWh în 2019) .

Potențialul energetic eolian al platformei continentale românești a Mării Negre a fost confirmat în toamna anului 2020 de studiul EPG, care identifica aici o capacitate naturală totală de 94.000 MW (94 de milioane kW) de energie eoliană a sectorului offshore românesc.


În hărțile de mai jos sunt explicate și teritoriile și modul lor de folosire împreună cu viteza vântului, care ne-ar duce la o asemenea performanță.

Din capacitatea totală de 94.000 MW, circa 22.000 MW ar putea veni din turbinele cu fundație fixă pe fundul mării, iar restul prin turbine flotante, potrivit studiului EPG, care a fost publicat la o lună după ce Senatul a aprobat (tacit!) proiectul de lege.

Dar, din octrombrie 2020, Legea „privind măsurile necesare pentru realizarea de operaţiuni pentru exploatarea energiei eoliene offshore”, întârzie în Camera Deputaților.

La Camera Deputaților Legea a fost uitată din iunie 2021. Mai precis, mai sunt așteptate avize la două din cele 7 comisii cărora li s-au cerut.

Potrivit variantei care a plecat din  Senat, după intrarea în funcțiune a parcurilor, investitorii în acestea vor primi o primă de maximum 0,025 euro/ kWh, în plus faţă de prețul de piaţă al energiei electrice, cu condiţia ca valoarea cumulată a acestor două componente nu poate depăși 0,06 euro/kWh.

Prima s-ar reduce proporţional dacă prețul de piață al energiei depășește 0,035 euro/kWh. În plus, „investitorii vor primi o compensație pentru echilibrarea costurilor, în valoare de 0,020 euro/kWh, timp de 20 de ani de la conectarea la rețea”, mai spune proiectul de lege.

Se vând deja proiectele, dar investițiile nu pot începe

WPD a fost prima care, în iulie 2021, a solicitat autorităților române autorizarea dezvoltării a două parcuri eoliene offshore în apele maritime ale României. Unul, Black Sea 1 este proiectat pentru o putere de 500 MW, iar Black Sea 2, de 1.400 MW.

Dacă nu există legea, nici nu se pot concesiona perimetrele și nici licența de exploatare nu poate fi acordată și nici investițiile nu pot începe.

Și, în afară de componenta „compensațiilor” primite de investitori, legea mai are prevederi importante privind delimitarea zonelor comerciale de coriodoarele de transport maritim.

Compania germană a vrut să fie cea dintâi care instalează parcuri eoliene în Marea Neagră și mai precis în România, în care scop anunța, în ianuarie, că se consultă cu autoritățile române care voiau să elaboreze un proiect de lege care să facă posibilă realizarea unor astfel de proiecte.

WPD și-a vândut integral afacerile eoliene offshore americanilor de la Global Infrastructure Partners (GIP), pentur că a preferat să se concentreze pe cele de tip onshore.

Cele două proiecte din România de 1.900 MW vor fi contat mai puțin față de totalul activelor WDP din Germania, Franța și Taiwan, care totalizează 30.000 MW, potrivit datelor companiei, adică de trei ori mai puțin decât potențialul eolian românesc din Marea Neagră.

Déjà vu: Legea exploatării gazelor offshore a ratat independența față de Rusia. Amânarea ei a fost un cadou pentru Gazprom și intermediari

Deputații anului 2022 riscă să repete istoria tristă a Legii exploatării gazelor offshore, care a ratat în 2018, prin prevederi descurajatoare, investițiile care ar fi fi putut face acum România, independentă de importurile Rusești.

Modificarea acestei legi a fost promisă de trei ani. Mai bine de doi ani s-a jucat în expectativă, așteptându-se (cel mai probabil) ca Romgaz să ia locul ExxonMobil, care renunțase la proiectul Neptun Deep.

Aceiași deputați mai trag încă de timp cu „o procedură de urgență”.

Zăcământul Neptun Deep are circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, cam de 10 ori decât consumul național.

Este un „déjà vu”, chiar dacă potențialul eolian al Mării (noastre) Negre ar mări producția României de electricitate de „numai” 4 ori.

Profil de fond de investiții energetic

Global Infrastructure Partners (GIP) este un administrator de investiții energetice cu active de 81 miliarde de dolari cu sediul în New York, potrivit știrii din offshoreWIND, văzută cel dintâi de e-nergia.

Companiile din portofoliul GIP au venituri anuale cumulate de circa 61 miliarde de dolari și 99.000 de angajați. Activele de de energie solară, eoliană, hidroenergetice și de stocare în bateriilor, au 15 GW de capacitate de producție în funcțiune.

Fondul încasează redevențe din fiuncționarea a peste 19 GW de regenerabile în funcțiune.

GIP are active în construcție sau în curs de dezvoltare peste 120 GW.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Si totusi, cine raspunde? Direct si pecuniar concret. Acum, pentru omisiunile trecute si situatia actuala. Dincolo de explicatii si scuze „argumentate”.

  2. Cu lege sau fara lege nu exista infrastructura acum ca sa scoti mai multa energie electrica din Dobrogea, nici de pe mare, nici de pe uscat. Trebuie sa intelegeti ca deja Dobrogea asigura 30% din electricitate (nuclear+eoliene). Odata cu constructia a 2 noua reactoare trebuie cel putin dublata capacitatea liniilor de transport, o chestie dificila dpvd tehnic.

    1. Transelectrica are nevoie de investiții pentru a putea prelua tot ce se produce în Dobrogea. Dar nu o să aibă cu ce dacă i se confiscă an de an dividendele.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Si totusi, cine raspunde? Direct si pecuniar concret. Acum, pentru omisiunile trecute si situatia actuala. Dincolo de explicatii si scuze „argumentate”.

  2. Cu lege sau fara lege nu exista infrastructura acum ca sa scoti mai multa energie electrica din Dobrogea, nici de pe mare, nici de pe uscat. Trebuie sa intelegeti ca deja Dobrogea asigura 30% din electricitate (nuclear+eoliene). Odata cu constructia a 2 noua reactoare trebuie cel putin dublata capacitatea liniilor de transport, o chestie dificila dpvd tehnic.

    1. Transelectrica are nevoie de investiții pentru a putea prelua tot ce se produce în Dobrogea. Dar nu o să aibă cu ce dacă i se confiscă an de an dividendele.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: