Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General au dispus clasarea celor două dosare în care a fost învestigată actualul procuror șef al Parchetului European, începând cu 2019.
În primul dosar, fostul procuror general Kovesia fost acuzată de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu.
A doua cauză conținea acuzațiile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații, întrucât faptele nu există.
Plângerea de la care a pornit primul dosar a fost depusă de Sebastian Ghiţă, are ca obiect aducerea în țară a fugarului Nicolae Popa (condamnat în dosarul FNI), iar cazul a fost instrumentat de Adina Florea, de la Secția Specială, o structură înființată în 2018 și desființată anul trecut.
Clasarea cauzelor a fost dispusă ”întrucât faptele nu există”, conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).
Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PÎCCJ au dispus clasarea cauzei faţă de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu, întrucât faptele nu există, şi clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracţional organizat, favorizarea făptuitorului şi fals în declaraţii, întrucât faptele nu există.
Motivele clasărilor, punctual prezentate de PICCJ:
- ”Referitor la infracţiunea de luare de mită, procurorii au reţinut lipsa probelor care să susţină săvârşirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri). În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal”, se arată în comunicat.
- Referitor la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că ”nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă, precum şi împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale”.
- ”În ceea ce priveşte alte infracţiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracţional organizat, favorizarea făptuitorului şi falsul în declaraţii), în ordonanţa de clasare s-a reţinut că faptele care se circumscriu conţinutului acestor infracţiuni şi probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale”, scrie în comunicatul PICCJ.
****
