Statele Uniunii Europene vor fi sancționate cu amenzi de până la 0,5% din produsul intern brut, dacă depășesc limitele de deficit bugetar de 3% din PIB sau de datorie publică de 60%. Consilierul de stat Andreea Paul-Vass a explicat, pe blogul ei, prevederile proiectului pactului de guvrnanță fiscală transmis zilelele acestea statelor semnatare, printre care și România:
I. Semestrul European – mecanism de funcţionare.
Raportări anuale:
• La sfârşit de an: Comisia redactează Raportul anual de creştere, prin care se trasează liniile directoare ale UE. Propunerea Comisiei este discutată în Consiliu.
• Martie: Consiliul European validează forma finală a Raportului anual de creştere.
• Aprilie: Statele membre, cu excepţia celor care derulează programe de asistenţă financiară, stabilesc Programe de Stabilitate sau de Convergenţă şi Programe Naţionale de Reformă şi le transmit Comisiei.
• Iunie: Comisia Europeană transmite fiecărui stat membru în parte recomandări specifice, aprobate de Consiliul UE, după acordul prealabil al Consiliului European. Recomandările vizează inclusiv politica fiscală şi dezechilibrele macroeconomice.
II. Angajamente asumate la Summitul din 9 decembrie 2011:
1. „Acordul fiscal”
• Regula de aur a bugetelor echilibrate: deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. În caz contrar, se va declanșa procedura de deficit excesiv și se vor aplica sancțiuni automate, cu excepţia cazului în care majoritatea calificată se opune.
• O mai mare coordonare a politicilor: coordonarea reformelor majore şi Summit-uri Euro de cel puţin două ori pe an.
2. Măsuri pe termen scurt
• Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va intra în vigoare în luna iulie 2012 și va avea o capacitate efectivă de împrumut de 500 mld. euro. ESM este un mecanism umbrelă, care cuprinde:
o Mecanismul European de Stabilitate Financiară (EFSM): capacitate de împrumutare de 60 mld. euro a țărilor din zona euro, garantată de bugetul UE.
o Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF): capacitate de împrumutare de 440 mld. euro a țărilor din zona euro, garantată de țările din zona euro.
o FMI: fonduri de până la 250 mld. euro, la care se adaugă 200 mld. euro de la băncile centrale ale statelor europene, din care 50 mld. euro din zona non-euro, cu excepția statelor care primesc asistență de la FMI.
• Implicarea sectorului privat în măsurile adoptate la nivel european, pe baza regulilor FMI.
• Instituirea unei proceduri de urgenţă pentru a răspunde ameninţărilor financiare.
• Re-evaluarea eficienţei EFSF şi a EFSM în martie 2012.
III. Acțiuni în vigoare de la 13 decembrie 2011
1. Supraveghere fiscală
• Monitorizarea politicii fiscale: Comisia evaluează statele membre pe baza echilibrelor bugetare structurale şi prin examinarea proiectelor de buget de stat şi elaborează opinii asupra proiectelor de buget.
• În cazul în care există riscul unor dezechilibre fiscale la nivel de stat membru, vor fi adoptate măsuri de prevenire:
o etapa 1: recomandări adresate statelor membre
o etapa 2: constituirea unui depozit cu dobândă, în valoare de 0,2% din PIB
• În cazul declanşării procedurii de deficit excesiv, vor fi aplicate măsuri de corecţie:
o etapa 1: recomandări şi monitorizare atentă
o etapa 2: constituirea unui depozit fără dobândă în valoare de 0,2% din PIB
o etapa 3: amendă fixă de 0,2% din PIB (până la maximum 0,5% din PIB)
o etapa 4: amendă variabilă pentru statele care în mod repetat nu iau măsuri
• Procedura de deficit excesiv se declanșează în cazul a două situații:
o deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB
o în condițiile în care datoria publică este mai mare de 60% din PIB, dar nu se respectă reducerea anuală a diferenței între datoria publică, ca % din PIB, și ținta de 60% din PIB cu 1/20 în ultimii 3 ani (regula 1/20).
2. Supravegherea dezechilibrelor macroeconomice
• Realizarea unui mecanism de alertare, pe baza a 10 indicatori (de exemplu, nivelul şomajului, gradului de îndatorare publică şi privată, tendinţele pieţei imobiliare, competitivitate, productivitate).
• Analize aprofundate la nivel de ţară:
o În cazul existenţei dezechilibrelor macroeconomice, vor fi iniţiate măsuri preventive, de tipul formulării de recomandări adresate statelor membre.
o În cazul dezechilibrelor macroeconomice excesive, sunt implementate măsuri corective şi este lansată procedura de dezechilibru macroeconomic excesiv:
§ etapa 1: recomandări ale Consiliului şi adoptarea unui plan de măsuri de corecţie de către statele membre
§ etapa 2: constituirea unui depozit cu dobândă în valoare de 0,1% din PIB în lipsa acţiunii corective
§ etapa 3: amendă anuală de 0,1% din PIB, plătită în cazul lipsei repetate de măsuri corective sau nerespectării recomandărilor Consiliului
Sancţiunile privind constituirea de depozite sau aplicarea de amenzi vizează doar statele din zona euro.
IV. Modalităţi de supraveghere şi mecanisme de implementare a noilor decizii
• Reglementări:
o Introducerea regulii de aur pentru bugete structurale echilibrate în constituţie sau în legislația echivalentă. Aceasta regulă conţine un mecanism de corecţie automată care se declanșează în eventualitatea unor devieri de la regula de aur.
o Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv supun Comisiei și Consiliului, spre aprobare, un Program de Parteneriat Economic detaliind reformele structurale necesare pentru asigurarea corectării durabile a deficitelor excesive.
o Raportarea ex ante de către statele membre a planurilor lor privind contractarea de noi datorii.
• Mecanismul de supraveghere: monitorizarea de către Comisie şi de Consiliu a punerii în aplicare a Programului de Parteneriat Economic şi a planurilor bugetare anuale conforme acestuia.
• Mecanisme de aplicare a reglementărilor:
o Comisia se asigură că statele membre aplică regula de aur la timp şi corect, şi are posibilitatea de a apela la măsuri de sancționare prin Curtea Europeană de Justiţie. Curţile Constituţionale naţionale supraveghează respectarea regulii de aur în cazul bugetelor.
o Sancţiuni automate: statele membre din zona euro au fost de acord ca declanșarea procedurii de deficit excesiv în cazul unei țări să se facă automat.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
toata lumea stie ca acordurile de pana acum cu FMI au vizat tinta in jur de de 3% ;
ati vazut in ce fel s-au putut respecta pana acum aceste acorduri, care nu prevedeau mari penalitati decat neacordarea imprumuturilor;
acum, stiind acestea, sa semnam cu mana noastra,un acord in care ne obligam sa atingem o tinta imposibila pt tara noastra ,avand ca penalitati cedarea a 0,5% din PIB fara sa ne dea nimeni nimic????
mai departe va las sa ganditi si dv,independent de diverse teorii economice……