La finalul lunii noiembrie, Dan Barna ar putea deveni primul președinte al României care vine din economia reală. A fost antreprenor peste 15 ani în domeniul fondurilor europene înainte de a implica în politică, pentru a contribui la schimbarea și dezvoltarea țării.
Dan Barna a intrat în politică în 2016, în USR, după o carieră în mediul privat și după o experiență de șase luni de în guvernul tehnocrat, unde a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene. Nu-l cunoștea pe Dacian Cioloș înainte, a obținut postul datorită CV-ului său: peste 100 de sesiuni de instruire, adresate reprezentanților sectorului public și mediului de afaceri, în management de proiect, evaluare proiecte, formare de formatori, comunicare, finanțări europene și antreprenoriat. În 2016, prin efortul echipei de la ministerul Fondurilor Europene, Guvernul Cioloș a reușit să atragă în țară 7,2 miliarde de euro.
Dan Barna candidează la Președinția României pentru a transforma România într-o țară care stimulează antreprenorii să își dezvolte afaceri prin debirocratizare, fiscalitate redusă și predictibilitate.
Sloganul de campanie a lui Dan Barna este ”Fericiți în România”. Astăzi pentru antreprenori și investitori așa ceva poate părea imposibil. Anul trecut au fost mai multe modificări ale Codului fiscal decât zile lucrătoare, ceea ce confirmă o lipsă de strategie fiscală și o incompetență cronică. Din păcate, președintele a asistat până acum neputincios la toate ordonanțele de urgență care au bulversat mediul de afaceri. În afară de avertismente publice, președintele nu a avut pârghii suplimentare de intervenție în politicile economice. Acest lucru trebuie să se schimbe.
În viziunea lui Dan Barna, președintele trebuie să participe la ședințele de guvern, atunci când se discută și se adoptă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale și să aibă un cuvânt de spus în marile dezbateri privind direcțiile de dezvoltare ale țării.
Dan Barna promite să folosească legitimitatea și puterile constituționale ale funcției prezidențiale pentru a opri orice creștere de taxe sau impozite dacă respectivele fonduri pot fi obținute printr-o mai bună administrare a statului în interiorul cadrului fiscal existent.
Dan Barna propune și înființarea unui Consiliu pentru Dezvoltare. Organism consultativ, alcătuit din reprezentanți ai principalelor confederații patronale, asociații profesionale și sindicate, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, acesta va avea rolul de a-i furniza informații reale despre starea economiei și, împreună cu președintele, va face recomandări celorlalte instituții cu atribuții în economie. Nu în ultimul rând, Consiliul pentru Dezvoltare va avertiza cu privire la eventuale politici economice care afectează stabilitatea economică a țării.
”Am cerut puțin până acum de la conducătorii noștri. Și ne-au dat statul ăsta, așa cum e el astăzi, defect și disfuncțional. De zeci de ani ne mulțumim să le cerem să nu mai fure. Și an după an, zi după zi, speranțele au fost înlocuite de „merge și așa”, „mai bine nu se poate”. Ei bine, eu vă spun că și în România se poate mai bine. Dacă vrem să redevenim o țară respectată și prosperă trebuie să reînvățăm să avem ambiții mari, să cerem mai mult de la conducătorii României”, spune Dan Barna, candidatul USR PLUS la alegerile prezidențiale.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
Barna putea fi un presedinte al „antreprenorilor” daca alaturi de sloganul aratat si promisiunea unei „comisii” (Consiliu pentru Dezvoltare care ca si celelalte nu au condus la dezvoltare) ar fi venit la alegeri cu proiectul de tara (cu obiectivul reindustrializarii) pe care i l-am propus cu ocazia vizitei electorale de la Tg. Jiu!
O natiune esuata are nevoie mai putin de slogane si comisii si mai ales de PROIECTE DE TARA OPERATIONALE de schimbare, ca cel pe care i l-am propus!
O tara dezintegrata economic si industrial, cu o populatie aflata majoritar sub limita de saracie, cu un antreprenoriat sistematic sabotat de guverne prin nefunctionalitate institutionala si instabilitatea legilor financiare si fiscale, avea nevoie de un PRESEDINTE CONSTRUCTOR al unei lumi economice si sociale performante si stabile. care sa raspunda aspiratiilor si nevoilor tuturor claselor si paturilor sociale…
Un candidat fara proiectul de tara asteptat de trei decenii – pe care nici actualui Presedinte n-a fost capabil sa-l ofere, nu are sanse de a fi ales.
Daca cumva va ajunge in turul II, ceeace este putin probabil – avind in vedere voturile inertiale ale sustinatorilor P.N.L. si P.S.D. – fara proiectul de tara in „mina dreapta”, d-l Barna va ramine o amintire de bun intelectual si candidat , dar esuat din lipsa de viziune si intelegere practica a ceeace astazi „arde buza” poporului roman din tara si emigratie…
Romania este DEJA un centru de productie industriala regional si industria creste de la an la an viguros. Doar industria auto aduce rulaj de 35 miliarde de euro, urmeaza IT-ul care cu a suta parte din toti salariatii din Romania produce a 20 parte din toate taxele colectate in Romania si pe langa asta, industriile traditionale romanesti produc in bani si cantitate mai mult decat oricand in istorie. Iar in economie acum se adauga si consistentul sector de servicii care in comunism nu exista si astazi are o pondere aproape sanatoasa in economie, desi s-ar putea mai bine.
Noi n-avem nevoie de industrializare cand nu avem muncitori bine calificati, noi trebuie sa incercam sa producem lucruri cu o valoare adaugata cat mai mare (vezi IT-ul, care castiga de 5 ori peste media pe tara fara sa fi ajuns din urma occidentul ca nivel de venituri sau productivitate, dar macar incearca). Noua ne trebuie mediu antreprenorial romanesc la ora actuala mai mult decat industrializare (care nu poate veni decat din investitii straine). Noi avem nevoie ca masurile luate sa incurajeze formarea de capital romanesc care sa concureze cu banii fluturati de straini si pe urma putem vorbi de o noua tentativa de accelerare a gradului de industrializare.
Si cam asta propune USR/PLUS. In primul rand formarea unei clase de mijloc in mediul rural prin bani europeni – care reprezinta o tripla masura: combaterea saraciei in mediul rural, formarea de afaceristi mici si medii romani si marirea gradului de absorbtie de fonduri europene. In al doilea rand se doreste curatarea legislatiei, a birocratiei si profesionalizarea ANAF- adica exact crearea conditiilor ca antreprenorii romani corecti sa se poata dezvolta si sa nu mai intampine concurenta neloiala din partea celor cu bani multi sau a celor cu pile la stat. Si 3 la mana, au propus masura reducerii taxarii primilor 2000 mii ron castigati ca masura de combatere a saraciei, dar si stimulare a celor care pornesc o afacere noua si opereaza la limiita. Toate astea, plus programe de imbunatatirea a educatiei si atragere de bani europeni pentru recalificare profesionala vor duce in timp la dezvoltarea naturala a tuturor sectoarelor economice fara sa mai fie necesara interventia statului in chestiuni specifice, ceea ce este din perspectiva unei doctrine liberale moderne, de centru-dreapta, o mare problema pe termen lung dar impusa momentan de realitatile din teren. Da, se vor lua masuri care vor favoriza si investitiile, dar prioritatea trebuie sa fie cu totul alta momentan.