vineri

29 martie, 2024

21 decembrie, 2010

Oraşe americane şi europene, ameninţate de faliment în 2011. Mai mult de 100 de oraşe din SUA şi Europa riscă să nu mai poată face faţă plăţii împrumuturilor de sute de miliarde de dolari şi să intre în faliment. Printre oraşele europene cu probleme mari se află Istanbul, Florenţa, Napoli, Barcelona, Madrid şi Veneţia. Municipalităţile din oraşele americane ar putea intra în colaps, din cauza crizei economice ce a falimentat şi numeroase bănci din SUA. Un analist important american, Meredith Whitney, care a prezis corect criza globală a creditelor, spune că datoriile locale şi statelor americane vor constitui principala problemă a economiei SUA în 2011 şi ar putea întarzia reconstrucţia sa. Whitney a declarat la CBS că pe alături de problema locuinţelor, aceasta este cea ai mare ameninţare la adresa economiei americane. (Guardian)

SUA şi UE vor colabora pe o piaţă comună, cu reguli comune, pentru 800 de milioane de oameni. La o reuniune a Consiliului Economic Transatlantic, descrisă ca “fantastică” de către americani, cele două părţi au susţinut un plan privind recunoaşterea reciprocă a standardelor de fabricare a produselor, de la nanotehnologie la maşini electrice. SUA şi UE vor să construiască un sistem de “avertizare timpurie”, prin care atât Bruxelles-ul,cât şi Washington-ul să cunoască noile regulamente şi standarde de fabricaţşie, mai ales când e vorba de nouile tehnologii, astfel încât puterea celor două mair pieţe să se unească într-una singură, cu mare influenţă în lume. (EU Observer)

Renunţarea la euro ar produce un dezastru economic pentru Franţa. Întoarcerea la francul francez şi renunţarea lamoneda europeană comună ar însemna o pierdere de 10% din PIB şi ar oblige statul să ia alte măsuri drastice. Banca Franţei şi Ministerul francez al Finanţelor, cele douîă instituţii care ar putea gira o astfel de schimbare, sunt sceptice în privinţa unui astfel de demers financiar.”Un astfel de scenario nu este posibil, ar fi extreme de distructiv pentru bunăastarea populaţiei”, au explicat oficialii francezi. Un economist al băncii ING, responsabil cu cercetarea de piaă, acalificat ca fiind “de neconceput” o asemenea măsură, care ar avea consecinţe generale asupra monedei naţionale. Există un precedent, cel al Argentinei, în 2001, care a decis să întrerupă cotaţia fixă care exista între pesos şi dolarul american, o măsură în urma căreia a trebuit să se lupte cu degringolada creată. Buenos Aires a trebuit să plătească datoriile naţionale care au crescut cu 55%, PIB-ul scăzând cu 11%, şomajul crescând la 20% şi inflaţia ajungând la 40%. (Le Figaro)


Wikileaks: ambasadorul american la Bucureşti, îngrijorat de consecinţele morţii lui Teo Peter. Diplomatul american Nicholas Taubman scria, într-o telegramă trimisă în SUA, în noiembrie 2007, la 3 ani de la accidentul de maşină în care şi-a pierdut viaţa solistul trupei Compact, că acesta ar putea avea un efect nedorit asupra intereselor comune româno-americane, de exemplu asupra misiunii din Irak. Oferta financiară finală pe care a făcut-o armata SUA familiei lui Teo Peter, după ce militarul american vinovat de producerea accidentului rutier a fugit înapoi acasă şi a fost amnistiat, are un efect negativ important asupra relaţiilor bilaterale. Majoritatea românilor cred că această ofertă este una insultător de mică pentur tragedia produsă, crescând în rândul populaţiei nemulţumirea faţă de SUA şi apărând voci care susţin retragerea din Irak şi critică prezenţa militară americană la noua bază de la malul Mării Negre. (Guardian)

Aderarea comună România-Bulgaria la Schengen, avantajoasă pentru ambele state. Intrarea celor două ţări împreună în spaţiul Schengen ar avea mai multe beneficii decât dezavantaje, consideră un analist politic de la Institutul pentru o Societate Deschisă din Sofia. Situaţia este similară aderării la UE, în 2007, când se dezbătea problema accederii separate sau împreună a României şi Bulgariei, spune Marin Lesenski, într-un interviu. Cele două ţări ar putea, teoretic, să acceadă la spaţiul Schengen separat, dar nu ar fi fezabil din punct de vedere politic şi nici e dorit. (Novinite.com)

Rusia nu va renegocia cu SUA Tratatul START. Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că ţara sa nu va dori să redeschidă,să renegocieze tratatul privind dezarmarea nucleară, iar dacă senatorii americani nu adoptă acest document cât mai curând posibil, relaţiile dintre celedouă state ar avea de suferit. Repulicanii din Senat au cerut, recent, schimbarea unor paragrafe din Acordul START. Este nevoie de două treimi din voturile celor 100 de senatori pentru ca tratatul să fie ratificat. Acordul se bazează pe o strictă paritate şi este în interesul ambelor ţări, a spus oficialul rus. (BBC News)

Violenţele din Belarus ingrijoreaza UE. Violenţele extrem de puternice de pe străzile din Minsk,după alegerile prezideţiale, au ridicat un semn de întrebare asupra politicii de colaborare dintre această ţară şi UE. În octombrie, UE a suspendat o interdicţie de călătorie impusă preşedintelui Lukaşenko şi altor 35 de oficiali, după un eşec post-electoral din 2006, în speranţa că relaţiile mai bune vor aduce administraţia bielorusă mai aproape de standardele şi interesele Uniunii. Diverşi lideri ai UE au vizitat Belarus, în lunile precedente, pentru a discuta despre posibilitatea oferirii unui sprijin de 3 miliarde de euro, în cazul în care alegerile se desfăşurau fără probleme. (EUObserver)


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: