Românii cu credite la bănci şi cu salariu mediu net mai mic sau egal cu 1.610 lei vor putea să obţină o reducere la jumătate a ratei bancare, dar nu mai mult de 500 lei lunar pe timp de doi ani (cu condiția să nu aibă restanţe la plata ratelor mai vechi de 90 de zile). După aceea, vor putea să beneficieze de un credit fiscal de la stat timp de alți doi ani, în valoare de 200 lei lunar, prin diminuarea impozitului pe venit. Acesta e, în esență, anunțul făcut luni seară de premierul Victor Ponta și de ministrul pentru Buget, Liviu Voinea.
Restructurarea va putea fi aplicată pentru unul sau mai multe credite ale aceleiași persoane, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică menționată. Măsura ar putea viza 907.000 de debitori, a fost discutată cu Banca Naţională şi agreată de FMI. Ea încearcă să determine o stimulare a consumului, care să susţină creşterea economică din acest an.
După trecerea celor doi ani de reducerea la jumătate a ratei, statul va acorda un credit fiscal pentru a acoperi creşterea dobânzii pentru cei doi ani de scădere a ratei. Banca va trebui să prelungească durata de rambursare a creditului cu perioada pentru care se diminuează la jumătate obligaţiile de plată, adică doi ani.
Efortul financiar al statului pentru aplicarea acestei măsuri rămâne neclar, în funcție de numărul de persoanele fizice vizate care vor opta pentru această facilitate). „Azi, mâine, pe stat nu-l costa nimic, iar peste doi ani costul va fi de maxim 0,1% PIB, dar care se recupereaza în avans în acești doi ani din creștere economică și TVA”, a spus Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.
Observații
1.Valoarea de 1.610 lei nu corespunde cu nivelul venitului mediu salarial din prezent ci cu situația din luna septembrie 2013. La valoarea de 2.298 lei venit salarial mediu brut utilizată la fundamentarea bugetului pe 2014, rezultă un venit salarial mediu net de 1.664 lei
2. Dacă ideea a fost aceea de a oferi o facilitate pentru cei care obțin venituri sub medie, pentru pensionari beneficiile sunt mult mai extinse deoarece pensia medie era la finele anului trecut de 811 lei și ar trebui să urce la 841 lei după indexarea de la începutul acestui an. Astfel, vor putea obține facilități din partea statului toți pensionarii cu punctaj sub 2,03, respectiv care au avut salarii duble față de media pe economie.
3. În aceste condiții, dat fiind timpul necesar formalităților necesare și birocrația aferentă, aplicarea măsurii în timp va demonstra dacă nu cumva numărul beneficiarilor pensionari al măsurii de stimulare a consumului va fi mai mare decât cel al salariaților.
4. Dată fiind speranța de viață ceva mai redusă în cazul pensionarilor, prelungirea perioadei de rambursare va veni, statistic, cu creșterea numărului de situații în care banii nu vor mai fi rambursați din motive obiective.
5. Se ridică și problema structurii de stimulare a ofertei. Dacă ea se va face temporar pentru creșterea produse ieftine, cerute temporar de categoriile cu venituri reduse strict pe considerente de cost, stimularea producției pe această coordonată nu va fi durabilă pe termen mediu și lung.
6. Pentru sistemul bancar, măsura va fi salutară, în sensul reducerii numărului creditelor neperformante și a sumelor aferente. Instituțiile financiare își vor consolida poziția financiară, cu efecte pozitive în privința măsurilor de conformare la noile cerințe impuse de normele internaționale.
7. Nu a fost prezentată o estimare către ce anume se vor îndrepta banii disponibilizați pentru consum. Dacă vor lua în mare parte calea depozitelor bancare (posibil, dată fiind psihologia pensionarilor) sau cea a produselor din import promovate de hipermarketuri ( creditarea și angajarea de rate s-a făcut preponderent la orașe), stimularea economiei autohtone va fi mai puțin eficientă.
8. Costul fiscal pentru stat este cert. Beneficiile ar trebui să fie nu doar palpabile pentru cei direct implicați dar și mai ridicate decât ”investiția” bugetară, pentru ca măsura luată să se dovedească a fi folositoare la nivelul întregii societăți.
9. După experiența de la finalul anului 2008, angajarea de resurse pe termen mediu pentru potențiale beneficii electorale pe termen scurt nu arată tocmai bine din perspectivă macroeconomică. ”Pisica” aruncată de actualul guvern va ateriza (în condiții discutabile) în curtea guvernelor viitoare.
10.În fine, dar nu în ultimul rând, se pune problema egalității de tratament între cetățeni. Oricum, măsura luată creează un precedent care va încuraja un comportament mai puțin chibzuit din partea consumatorilor, cu asumarea de riscuri exagerate și solicitarea de noi facilități.
