La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Chestiunea

T1 din 2019: Inflația a mușcat 1,4% din puterea de cumpărare a pensiei medii

În primul trimestru din 2019, pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 1.380 lei (291 euro la cursul mediu), mai mare cu 9%… Mai mult

13.06.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4% – revenirea spre 3% se amână pentru cel mai devreme T2 din 2020

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna mai 2019 cu 0,46%, valoare aproape identică cu cea din aceeaşi lună a anului anterior (+0,47%).… Mai mult

12.06.2019

Analiză

Dobânzile real negative la depozite şi consecinţele lor

Pe fondul discuţiilor eterne privind ratele la credite şi problemele cu care se confuntă persoanele care au luat împrumut, pare că a fost scăpată din… Mai mult

11.06.2019

Cronicile

”Oaia neagră”. Cum o fi arătând un Wikileaks european

de Cristian Grosu 22.12.2010

Da, de la 1 ianuarie 2007, România nu mai poate fi dată afară din Uniunea Europeană. Odată intraţi, cine ce ne mai putea face altceva decât să ne treacă prin filtrul unor monitorizări soldate cu mustrări, recomandări şi indicaţii inoperante? Şi cât de mult au contat pentru evoluţia statului românesc de după revoluţie aceste forme de presiune externă! Uitaţi-vă în legi şi în organizarea societăţii: statul nostru de drept, atâta cât, cel puţin din punct de vedere formal, este astăzi, nu-i altceva decât produsul condiţionărilor şi presiunilor externe din anii 1998-2006. Iar din punct de vedere politic, criza i-a dat României europene o şansă: cine, din Europa, mai avea vreme să reacţioneze la formalismul și superficialitatea cu care ne-am ţinut drept stat comunitar? Mai ales că şi Uniunea e un superstat superbirocratic.

Dar uite că, la nivel de state, problema se pune serios mai ales într-un conglomerat de națiuni unde interesul fiecăruia primează – ne-am fi așteptat la altceva? – în fața interesului comun. Mutarea Franţei şi Germaniei pare un fel de aşteptare la cotitură: “băieţi, doar v-am spus că în 2007 integrarea voastră nu s-a produs efectiv, ci abia a început”. În definitiv, ce altă formă de presiune mai aveau?

Amânarea intrării în Schengen pare acum o certitudine, când doi coloşi – care, atunci când vorbesc toată lumea tace şi devine atentă – reacţionezază oficial, nu prea mai e loc de negociat – înseamnă că negocierile s-au sfârşit demult. Iar aici Băsescu are dreptate: potrivit Tratatului, n-au a face corupţia şi Justiţia cu capacitatea tehnică a României de-a asigura frontiera şi de-a gestiona baza de date Schengen. Dar la întrebarea lui: „De ce ne discriminaţi?” i se poate răspunde simplu, tot cu o întrebare: „De ce nu vreţi să fiţi europeni?”. Hârtiile, legile, procedurile şi toate celelalte formalităţi care ne fardează statutul nu fac nici cât o ceapă degerată în faţa realităţilor din teren – şi nu izolarea lui Băsescu (reală) pe scena europeană e cauza acestor amânări. Am văzut pe Wikileaks cum îşi face evaluările şi cum pune problema diplomaţia americană.

Haideţi să ne închipuim şi un Wikileaks care arată cum îşi face evaluările şi ce comunică diplomaţia europeană despre România. Legea ANI, hărtănită, odată ce nu mai există nici o presiune din exterior – recomandările şi luările de poziţie sunt mereu luate peste picior: dar joaca ţine aici, la un electorat ignorant, nu la cei care decid printr-o ridicare de sprânceană; cazurile Năstase şi Ritzi (ba da, sunt identice) – cum pot oare doi parlamentari, care se consideră nevinovaţi, să-şi mobilizeze partidele pentru a scăpa de posibilitatea de a li se dovedi nevinovăţia? Dacă Angelei Merkel i se spunea “Teflon”, cum s-ar putea vorbi despre omenetul de la Bucureşti? „Bombonel a dat-o cotită şi de data asta cu Tribunalul, dacă ar şti biata doamnă Tamara s-ar răsuci în mormânt”. „Angy, vezi că buzata aia mică e fata marinarului, a mobilizat tac-su tot partidul să ne-o trimită aici”. „La alegeri, şoşonarii au fost aduşi la vot cu autobuzele”. „Prostănacul s-a dus la Moscova, pe ascuns, în prag de alegeri şi nimeni nu ştie cu cine şi ce a vorbit acolo”. “În vezi pe bloduţu ăla mic care ţopăie lângă prostănac? E şeful dreptei liberale şi peste câteva ceasuri o să afle că marinarul iar i-a ciuruit”. “Parlamentul României, xx noiembrie 2010: au venit la serviciu numai ziariştii şi noi, spionii. Şi au nevoie de 3-4 legi fundamentale, au nevoie de buget şi de ceva bani în el. Şi dracii ăia nu pot fi trimişi acasă nici dacă schimbi Codul Muncii”. Şi tot aşa. Şi noi le facem pe toate astea într-un sistem complicat în care chiar există concurenţă pentru influenţă, statut, interese deseori divergente.

Dacă peste aceste poveşti suprapunem stringenţele pe care criza le ridică în calea ţărilor europene, când există probleme prea mari ca cineva să aibă timp de hârjoana inconştientă de la Bucureşti, amânarea intrării în Schengen pare o consecinţă logică a confictului dintre nişte politici interne. Merkel a vorbit la Bucureşti de arieratele din economie şi a cerut banii pentru firmele nemţeşti. Franţa a semnat săptămânile trecute un tratat de cooperare energetică cu Rusia, iar două zile mai târziu vorbea de necesitatea tranşării problemei frontierelor dintre România şi Republica Moldova. Amânarea intrării în Schengen nu va împuţina ţiganii de pe străzile Parisului, la Roma vin sărbătorile iar numărul portofelelor furate prin metrouri va înregistra creşterea de sezon, de la Londra asigurările sociale vor lua calea Ţăndăreiului pentru încă un etaj la vilă. Şi dacă lucrurile au stat, stau şi vor sta oricum aşa, de ce să le mai şi oficializeze cineva?

Asta e percepţia, iar părinţii statelor din UE sunt şi ei politicieni: în următorii doi ani şi Franţa şi Germania vor avea alegeri, iar la urne se va prezenta un public radicalizat de criză, căruia politicienii nu-şi pot permite, ca la Bucureşti, să le mărească pe ultima sută de metri salariile cu 50%, și-apoi să nu le plîtescă, plătind procesele pierdute cu bani împrumutați de la FMI. Dar ceva au plănuit ei să le zică alegătorilor, nu?

Consecinţele amânării, sunt, deci simbolice. Cu totul real va fi însă statutul politic pe care România îl primeşte, oficial, prin această amânare. Un fel de oaie neagră a „familiei europene”, un cartier rău famat în care există legile care funţionează şi dincolo de el, dar pe care e bine să-l ţii minte, ca să-l ocoleşti. Ar trebui să urmeze ani lungi de muncă şi coerenţă a politicii interne pentru a scăpa de acest statut, şi o diplomaţie care să ne sprijine interesele printre cele ale altor state. Dar la Bucureşti politica a devenit sinonimă cu lipsa de răspundere, iar dimplomaţia noastră statică e lipsită de o strategie pe problemele care lărgesc tot mai mult prăpastia dintre noi şi Europa firească. Pentru că Europa aia  înseamnă Schengen.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.12.2010

Lăsați un comentariu


Stiri

Renate Weber – propunerea coaliției PSD-ALDE pentru postul de Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Propunerea coaliției de guvernământ pentru funcția de Avocat al Poporului  este fostul europarlamentar Renate Weber, membră ALDE. Ea a fost nominalizată luni și și-a anunțat… Mai mult

Europa

Curtea de Justiție Europeană – decizie împotriva Poloniei, în chestiunea reducerii vârstei de pensionare a jdecătorilor

Vladimir Ionescu

Reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme din Polonia încalcă legislația europeană și principiul inamovibilităţii judecătorilor, a decis, luni, Curtea de Justiție a Uniunii… Mai mult

Stiri

Comisia de la Veneția s-a pronunțat: Limitarea ”drastică” a folosirii OUG-urilor în Justiție, atenție la secția pentru anchetarea magistraților!

Vladimir Ionescu

Comisia de la Veneția solicită guvernului de la București să limiteze drastic folosirea ordonanțelor de urgență, acte normative ce permit evitarea mecanismelor de control clasice… Mai mult

Stiri

Premierul anunţă sesiune extraordinară a Parlamentului: ”Să ducem la bun sfârşit proiectele”

Vladimir Ionescu

Parlamentarii vor fi convocați într-o sesiune extraordinară, la începutul lunii iulie, pentru a putea adopta o serie de proiecte legislative începute în această săptămână, a… Mai mult

Stiri

Negocierile pentru conducerea BNR au intrat în linie dreaptă

Razvan Diaconu

Parlamentarii vor negocia până luni viitoarea componență a Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), urmând ca audierile în comisiile de specialitate să… Mai mult

Europa

Campanie rusească de influenţare a rezultatelor alegerilor europarlamentare, cu complicităţi locale – Studiu pentru CE

Iulian Soare

Mai multe „surse ruseşti” de pe reţelele sociale au răspândit  materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, în intenţia de a influenţa preferinţele de… Mai mult

Stiri

Înmulțire a actelor de violență gravă ale extremei drepte din Germania

Iulian Soare

Serviciile de informaţii germane estimează că în Germania există aproximativ 12.700 de extremişti de dreapta care sunt ”orientaţi spre violenţă”, scrie Politico.eu, preluată de Agerpres.… Mai mult