formă de concentrare, de
integrare sub controlul unui centru de decizie a unor
unităţi economice care au activităţi foarte diferite,
aparent fără nici o legătură între ele. De exemplu,
reuneşte activităţi din domeniul comunicaţiilor,
textilelor, transporturilor, parfumeriei, asigurării de
bunuri şi persoane, bănci etc. Criteriul cel mai im-
portant pentru integrarea diferitelor activităţi în c.
este rentabilitatea sau profitul care va fi mai puţin
afectat de conjunctura defavorabilă existentă într-un
domeniu sau altul de activitate (ramură) şi creşte
evident atunci când o activitate merge bine. C. este,
totodată, o soluţie pentru salturile tehnologice care
pun sub semnul întrebării un anumit gen de activitate,
precum şi pentru dezvoltarea tehnicilor de gestiune
şi administrare (marketing, management) care pot
avea aplicaţii comune în activităţi diferite realizând
superior resursele. C. este şi un răspuns la
preocuparea de diversificare a firmelor, după unii
autori chiar o formă extremă de diversificare (v. Con-
centrare).
