Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

Cronicile

O problemă (prea mare): Dependența (prea mare) a României de capitalul extern (I)

de Marin Pana 7.12.2015

receptiePoziționarea capitalului autohton în raport cu capitalul străin este esențială în funcționarea unei economii naționale.

Nu întâmplător, România îndeplinește 13 din cele 14 criterii de stabilitate economică dar NU se încadrează la poziția investițională netă, unde figurează sub limita permisă (-35% din PIB), cu -57,2% din PIB.

Este consecința investițiilor din exterior masive făcute la noi și concretizate în prezența capitalului străin, dar fără o contrapondere semnificativă a investițiilor românești în străinătate.

(De altfel, titlurile albastre care străbat acest text configurează în detaliu situația acestui raport, precum și dezavantajele punctuale pentru creșterea economică).

Evoluția capitalului străin în economia României

Raportul dintre patrimoniul naţional şi venitul naţional net semnifică atât bogăţia naţiunii (patrimoniu), cât şi forţa economică a acesteia (VNN).

În urmă cu 100 de ani, valoarea patrimoniilor Franţei, Marii Britanii şi Germaniei era considerabilă (6-7 ani de VNN). Ea revine de-abia acum spre aceste valori, după căderea ce s-a produs ca urmare a distrugerilor provocate de cele două războaie mondiale.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Despre naționalismul economic la zi”)

De remarcat, acest raport se situa în urmă cu 50 de ani foarte aproape de nivelul înregistrat în prezent de România ( 290%, vezi prezentarea prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu susținută la decernarea diplomei „Virgil Madgearu” cu medalie de aur, 24 noiembrie 2015, disponibilă pe site-ul bnr.ro). Românie care bifa în anul intrării în UE, 2007, un nivel de 493%.

Dacă se corelează aceste date, strict din acest punctul de vedere al raportului dintre avuția națională și rezultatul anual al activității economice, România arată acum de parcă ar fi trecut printr-un război. Ceea ce ar trebui să dea serios de gândit factorilor de decizie.

***

CASETA

Capitalul este definit ca totalitatea participaţiilor persoanelor fizice şi statului la activele societăţilor comerciale, companiilor naţionale şi regiilor autonome

După structura de proprietate, capitalul se împarte în:

-capital aparţinând statului → autorităţilor publice (centrale şi locale) şi 

– capital privat

Capital privat este format, în funcţie de rezidenţa acţionarilor, din: capital autohton, capital străin

Nivelul capitalului s-a multiplicat de 3,8 ori din anul 2000, ajungând la 118 mld. euro (+87 mld. euro) în anul 2014

• Capitalul privat reprezintă componenta cea mai dinamică → a crescut de 7,3 ori, în timp ce capitalul public s-a majorat de numai 1,2 ori

Astfel ponderea capitalului privat în total capital a sporit cu cca. 40 p.p., ajungând la 83%, concomitent cu scăderea capitalului public (17%).

***

În perioada 2000 – 2015, nivelul capitalului străin a crescut cu circa 44 de miliarde de euro iar cel al capitalului autohton cu aproximativ 40 de miliarde de euro, ceea ce ar putea părea destul de echilibrat.

(Citiți și: ”O problemă a creșterii economice: Cât din Produsul Intern Brut devine Produs Național Brut. O comparație între țările UE”)

Cu toate acestea, dacă se face raportarea ca și număr de ori de creștere, dată fiind baza de plecare mai redusă a capitalului străin, acesta s-a majorat de 17 ori iar cel autohton de 5 ori.

Urmare a acestor evoluții, raportul ponderilor s-a schimbat de la 80% capital românesc / 20% capital străin la 52% capital românesc / 48% capital străin. Practic, raportul pe zona privată este 35% din total capital pe țară capital românesc și 48% din total capital pe țară capital străin.

(Citiți și: ”Investițiile străine – 4 pași înainte în producție, 3 pași înapoi în finanțare. Pe care va trebui să o facem tot mai mult din surse proprii”)

Adică , pe partea de capital privat avem doar 42% capital românesc și 58% capital străin.

Câteva date din prezentarea viceguvernatorului lui Florin Georgescu :

Randamentul măsoară totalul veniturilor anuale obţinute din capital, raportat la capitalul investit

  • În România, randamentul capitalului privat autohton a crescut continuu de la 11% în 2003 la 21% în 2013, factorul determinant fiind creşterea de la 52% la 60% a remunerării capitalului din VNN → expresie a concurenţei relativ slabe pe piaţa capitalului şi a forţei reduse de negociere a salariaţilor
  • În ţările dezvoltate bogate în capital, în care este mai echilibrat raportul capital-muncă în VNN, randamentul capitalului este mai mic (6%-Franţa, 8%-Marea Britanie, 10%-Germania.

Altfel spus, capitalul străin, care constituie majoritatea capitalului privat din România și determină media randamentului (presupunem că acesata e măcar la media pe țară, dacă nu cumva mai sus), obține la noi randamente duble sau triple față de cât poate scoate în marile economii occidentale. Ceea ce poate fi explicat, în principal, prin distribuția surplusului obținut, cu pondere relativ redusă a remunerării muncii.

Cât privește situația intrărilor de capital sub forma investițiilor străine directe (ISD), se poate observa, contrar opiniei generale a vânzării pe nimic a întreprinderilor țării, că majoritatea unităților economice cu capital străin au fost pornite de la zero (investiții greenfield).

Stocul de ISD la sfârşitul anului 2014 era de 60 mld. euro, din care:

  • 32,5 mld. euro (54%) → investiţii greenfield
  • 27,5 mld. euro (46%) → fuziuni şi achiziţii

Acumularea capitalului la nivelul firmelor autohtone a fost realizată prin reinvestirea anuală a profitului nedistribuit acţionarilor, iar în ceea ce priveşte antreprenorii nerezidenţi, acumularea capitalului se găseşte în volumul total al ISD

Pe lângă căile menţionate anterior, capitalul s-a format şi ca efect al unor tranzacţii ilegale, prin care fie a fost diminuat patrimoniul public, fie anumiţi cetăţeni au fost păgubiţi, ambele situaţii fiind sancţionate de lege

De reținut, o sursă importantă de creștere a stocului de ISD a fost păstrarea în țară a profitului obținut, de unde rezultă că intrările inițiale au fost semnificativ de capital străin au fost semnificativ mai mici decât suma care apare în prezent ca stoc.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Planul: Cum ar putea guvernul Ciloș să nu rateze un an pentru România”)

De asemeni, dacă se face trimitere la ultimul paragraf din fragmentul de prezentare de mai sus, rezultă că, indirect, o parte din remunerarea mai scăzută a muncii a fost cauzată de plățile ”confidențiale” necesare pentru derularea tranzacțiilor ilegale amintite.

***
(Nota redacției:
Analizele pe această temă Nu urmăresc o ”demonizare” a capitalului extern : ci subliniază necesitatea stringentă a unor politici economice care să stimuleze sectoarele în care se poate consolida capitalul autohton, precum și indispensabilul echilibru pe care-l oferă economiei naționale capitalul local. )

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Gabriela Firea, atac la Avocatul Poporului în chestiunea legalității ridicării mașinilor: ”Tinde să devină avocatul nesimţirii”

Vladimir Ionescu

“Instituţia Avocatul Poporului tinde să devină avocatul nesimţirii!”, a scris sâmbătă, pe Facebook, primarul general al Capitalei, gabriela Firea, ca reacție la avertismentul AV legat… Mai mult

Stiri

”Calea Baltică”, urmată de protestatarii din Hong Kong – lanț uman de-a lungul tuturor districtelor

Iulian Soare

Zeci de mii de protestatari din Hong Kong au format vineri seara un lanţ uman într-un protest paşnic, după aproape trei luni de demonstraţii antiguvernamentale.… Mai mult

Stiri

Donald Trump cheamă acasă companiile americane, China anunță taxe vamale pentru importurile din SUA

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, le-a cerut, vineri după-amiază, companiilor americane care au activităţi în China să revină în Statele Unite, în contextul amplificării conflictului comercial… Mai mult

Stiri

Două asociații ale magistraților îi cer președintelui Iohannis să refuze numirea judecătoarei Dana Gârbovan la Ministerul Justiției

Vladimir Ionescu

Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”, două dintre organizațiile reprezentative ale magistraților, îi solicită președintelui Klaus Iohannis să nu dea curs… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, desemnată în unanimitate candidatul PSD la prezidențiale

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă în unanimitate, sâmbătă, la Congresul extraordinar al PSD, candidatul social-democraților la alegerile prezidențiale. “Știu că, alături de voi, voi… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului: Poliția Locală nu poate ridica mașini, prefectul de București trebuie să atace hotărârea

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului îi solicită Prefectului Municipiului București să atace în contencios hotărârea Consiliului General al Municipiului București prin care s-a decis ridicarea mașinilor din oraș.… Mai mult

Stiri

Rusia / Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește să traverseze apele arctice

Vladimir Ionescu

Din Murmansk spre Extremul orient, prima centrală nucleară plutitoare din lume începe vineri o călătorie de 5.000 de kilometri în Arctica, în ciuda temerilor militanților… Mai mult