Investițiile străine – 4 pași înainte în producție, 3 pași înapoi în finanțare. Pe care va trebui să o facem tot mai mult din surse proprii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a depășit anul trecut pragul de 60 miliarde euro, echivalentul a 40% din PIB anual.

Cu toate acestea, trebuie menționat că pe ultimii doi ani, acestea au avansat doar cu ceva mai mult de un miliard de euro.

Este rezultatul majorării ISD pe toate domeniile de activitate cu aproximativ patru miliarde euro și al diminuării expunerii străine pe România în sectorul financiar cu peste trei miliarde de euro (vezi tabelul) .

De reținut, însă, soldul imobilizărilor corporale şi necorporale a avansat între 2012 și 2014 cu aproape trei miliarde și jumătate de euro, de la 27.412 milioane euro la 30.883 milioane euro, și a trecut de la o pondere minoritară la una majoritară în cadrul soldului ISD (de la 46,4% la 51,3%). Acest fapt indică o creștere a gradului de stabilizare a investițiilor străine.

Rezultatele financiare ale ISD: Veniturile din dobânzi, mai mari decât profiturile din activitate

Dacă evoluțiile din activitatea productivă firmelor cu capital străin au fost mai degrabă pozitive, nu la fel stau lucrurile cu rezultatele din activitatea financiară.

Dacă se face totalul între profiturile de 5.518 milioane euro și pierderile de 4.718 miliarde euro înregistrate în 2014 de întreprinderile străine, rezultă per ansamblu un rezultat net de numai 800 milioane euro din activitatea depusă. Adică mai puțin decât veniturile obținute de investitorii străini din dobânzile la creditele acordate întreprinderilor lor din România, venituri în sumă de 904 milioane euro.

Desigur, aceste valori nu ar fi justificat investițiile dacă, simultan, firmele profitabile nu ar fi distribuit dividende în sumă de 2.176 milioane euro. Motiv pentru care, din punct de vedere contabil, a rezultat o valoare negativă pentru profitul reinvestit, respectiv -1.376 milioane euro.

Acesta a rezultat aproape integral din rezultatul de -1.294 milioane euro consemnat de sectorul de intermedieri financiare și asigurări. Mai precis, acolo s-au consemnat profituri de 529 milioane euro (din care s-au distribuit dividende în sumă de 154 milioane euro) și pierderi de 1.669 milioane euro.

În context, apare un semn de întrebare în privința împrumuturilor acordate la dobânzi discreționare către propriile fililale și sucursale din România, împrumuturi a căror rambursare a determinat înregistrarea de pierderi.

O necesitate: Trecerea finanțării pe surse interne

2014 a fost și primul an în care fluxul de capital a fost negativ pe partea de credite acordate din partea investitorilor străini direcți (-425 milioane euro, după sprijinul masiv acordat în 2012, când valoarea a fost de +1.659 milioane euro). Desigur, intrările de capital au fost necesare și pentru consolidarea pozițiilor operatorilor din sectorul financiar, afectați de criză.

Este însă cert că în 2014 ne-am confruntat cu o diminuare semnificativă a soldului de credite acordate din exterior iar tendința se anunță a fi una de durată.

Așadar, după perioada promoțională de aderare la UE, va trebui să ne bazăm în continuare pe finanțarea din surse proprii. Respectiv să asigurăm un echilibru între beneficiile pentru românii care economisesc și facilitarea creditării pentru consum și dezvoltarea economică.