O imagine cât 1000 de cuvinte: deficitul românesc în contextul UE

După analiza situației găsite în finanțele publice și măsurile de aducere la normal a execuției bugetare, concretizate în cea de a doua rectificare bugetară pe 2019, România a ajuns cu deficitul planificat pentru anul în curs la 4,4% din PIB.
Ocazie cu care se va duce exact la nivelul consemnat de Cipru în 2018.

Ceea ce creează o oportunitate de a vizualiza foarte bine unde suntem în context european, dacă poziționăm mental bara cea mai lungă și albastră ( în ton cu situația) din stânga graficului în dreptul României pe 2019 drept continuare a evoluției în contracurent cu cea a statelor europene din 2017 și 2018.

Din grafic se mai vede foarte clar cum jumătate din cele 28 de state membre au înregistrat excedent bugetar: Luxemburg, Germania, Malta, Bulgaria, Olanda, Cehia, Grecia, Danemarca, Slovenia, Suedia, Lituania, Croația, Austria și Irlanda.

Am subliniat prezența în acest grup a Bulgariei și Croației deoarece, la fel ca și noi, aceste țări și-au anunțat intenția de aderare la Zona Euro. Dacă ele s-au conformat cu brio în privința criteriului de deficit bugetar, noi am rămas doar cu anunțul, deorece faptele au contrazis flagrant intenția anunțată.

(Citiți și: ”Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri”)

Mai mult, noi ne-am îndepărtat de „normal” nu doar ca valoare absolută, dar și ca trend de evoluție a deficitului bugetar, în condițiile în care media UE și media Zonei Euro s-au ajustat sistematic din 2015 încoace. Practic, am ținut morțiș să ne batem joc de poziția de premiant al clasei și să ajungem corijenți cât mai repede posibil:

Revenind la prima imagine, care face cât o mie de cuvinte, se poate vedea cum jumătate din statele care au intrat pe minus cu excuția bugetară (Polonia, Portugalia, Estonia, Letonia, Belgia, Finlanda și Slovacia) au păstrat valori marginale, undeva spre aproximativ -1% din PIB. Alte cinci state ( Italia, Ungaria, Marea Britanie, Franța, Spania), cu probleme mai serioase, și-au ajustat TOATE valorile de deficit, îndepărtându-se de nivelul limită de -3% din PIB.

În schimb, la noi ca la nimeni, s-au angajat ÎN AVANS cheltuieli masive cu salariile bugetare (până în 2022 !) și cu pensiile (două majorări succesive de câte 40%, una în septembrie 2020 și una în anul următor prin schimbarea modului de calcul, cu modificarea perioadei de raportare de la 35 de ani la 25 de ani).

Acum, în condițiile în care celelalte statele membre s-au străduit în ultimii ani să-și echilibreze bugetele iar Brexitul va reduce semnificativ sumele disponibile pentru proiectele de dezvoltare destinate țărilor mai puțin dezvoltate din UE în exercițiul bugetar 2021 – 2027 al Uniunii ( Marea Britanie era contributor net), cam cum credeți că ne vor trata cei de la Bruxelles, altminteri pe bună dreptate ?