Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul PSD-ALDE, care s-a bazat pe câteva trucuri: amânarea rambursărilor de TVA, neplata concediilor medicale, neplata facturilor prin programul PNDL și chiar respingerea de la înregistrare a unor facturi.

La care se adaugă unul din cele mai dăunătoare artificii, prin care o parte din deficitul din 2018 a fost mutat în 2019: plata a jumătate din pensiile din decembrie 2018 în luna ianuarie 2019, blocarea înregistrării facturilor din economie până după 01 ianuarie, o serie de cheltuieli militare angajate pentru 2018 și transferate după 01 ianuarie 2019. 

Desigur, toate acestea pe fondul inflamării ”din pix” a veniturilor bugetare și a creșterii economice: economia a crescut cu 1,5% mai putin decât se prognozase tot ”din pix”, iar veniturile bugetare au ținut pasul cu creșterea.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

De menționat este că, înainte de-a face aceste lucruri cu Bugetul pe anul 2019, guvernul PSD-ALDE s-a îngrijit să suspende, prin ordonanță de urgență (un articol din chiar OUG114), legea răspunderii ministeriale care i-ar fi oprit pe miniștri să lucreze cu date și estimări nereale.  Acesta să fie motivul pentru care fostul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, e surprins mereu râzând, în ciuda pământului pârjolit pe care l-a lăsat în urmă?  

Guvernul a decis plata restanțelor de 4 miliarde ale statului la TVA de rambursat 

În primele zece luni, veniturile colectate de ANAF au fost cu 8,3 miliarde de lei mai mici decât cele din program.

Acest rezultat este determinat în principal de următoarele nerealizări față de  programul aprobat:

• 2,1 miliarde lei la TVA;
• 0,3 miliarde lei la impozitul pe profit;
• 0,3 miliarde lei la impozitul pe venitul microîntreprinderilor;
• 0,2 miliarde lei la impozitul pe venit;
• 0,4 miliarde lei la accize;
• 2,8 miliarde lei la veniturile nefiscale;
• 2 miliarde lei la contribuțiile sociale.

Rectificarea prevede o asumare a acestor pierderi (venituri neîncasate).  În cazul TVA, OUG prevede reducerea veniturilor cu 3,5 miliarde de lei, ca urmare a nerealizării , dar și a plății rambursărilor de TVA, amânate de guvernul PSD.

”Rata medie a întârzierilor pe rambursări de TVA era în jur de trei luni de zile”, a explicat premierul Ludovic Orban. În momentul preluării mandatului, ministrul Finanțelor Publice,

Florin Cîțu a precizat că a găsit restanțe de circa patru miliarde de lei în ceea ce privește rambursările de TVA.

Guvernul a decis plata facturilor restante la investițiile locale executate: 1,8 miliarde de lei

”Ultima decontare pe PNDL a fost făcută pe 16 septembrie. Acolo sunt niște firme de construcții care au contracte, care au făcut lucrările, care au depus situațiile de lucrări care au fost avizate și pentru care s-au emis facturi și care nu sunt plătiți. Când am venit la guvernare, pe 4 noiembrie, nu mai era niciun ban în PNDL”, a declarat premierul Ludovic Orban, miercuri, în cadrul conferinței ”Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Rectificarea prevede alocarea sumei de 1,8 miliarde de lei pentru plata facturilor restante din Programul Național de Dezvoltare Locală.

Guvernul a decis plata concediilor medicale neplătite de stat de ani de zile: 1,2 miliarde

În bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Guvernul Viorica Dăncilă prevăzuse la capitolul Asigurări și Asistență Socială (unde intră concediile medicale ce trebuie rambursate angajatorilor), un total de 1,550 miliarde de lei pentru tot anul în curs.

Suma a fost mult subestimată, din două motive:

• Restanțe vechi de ani de zile, în unele cazuri
• Număr record de zile de concediu medical în 2018 – 37,3 milioane de zile. În condițiile în care începând cu 2011 avem o înșiruire neîntreruptă de recorduri, exista presupunerea rezonabilă că numărul va fi depășit în 2019. Bugetul prevăzut însă a rămas aproape același, comparativ cu 2018 (când a fost de 1.490 miliarde lei)

De aceea, la rectificare apar 1,2 miliarde de lei, reprezentând credite bugetare, respectiv credite de angajament, destinate acoperirii deficitului de la concedii și indemnizații de asigurări sociale.

Din finanțarea creșterii pensiilor lipseau 2,2 miliarde de lei: pentru luna decembrie nici nu era prevăzută cheltuiala în buget

La preluarea guvernării, liberalii au descoperit că în locul excedentului de 2,9 miliarde de lei estimat de guvernul PSD – ALDE în Legea asigurărilor sociale, fondul de pensii avea un deficit de aproximativ 2,2 miliarde de lei.

În plus, nu exista prevăzută sursa de finanțare pentru pensiile din luna decembrie. 

(Citiți și: ”Deficitul bugetar în statele UE”)

În această situație, OUG pentru rectificarea bugetului asigurărilor de stat prevede că: “bugetul aferent sistemului public de pensii pe anul 2019 se majorează la venituri cu suma de 552.313 mii lei prin diminuarea veniturilor curente cu suma de 1.423.563 mii lei și majorarea subvenției acordată de la bugetul de stat cu suma de 1.975.876 mii lei, iar la cheltuieli se majorează atât la credite de angajament cât și la credite bugetare cu suma  de 552.313  mii lei”.

Guvernul a decis plata drepturilor câștigate în instanță împotriva statului

Un alt capitol pentru care a fost uitată prinderea finanțării în buget sunt drepturile salariale câștigate de cadrele didactice în instanță, pe Legea 85. Instanța a decis în 2010-2011 plata lor retroactivă, iar în acest an ar fi trebuit plătit 25% din sumă, a precizat premierul Ludovic Orban.

”Anul acesta trebuie plătit 25%, iar anul viitor e ultima plată, de 35%. Banii aceștia nu erau în buget”, a declarat el, adăugând că există și alte decizii ale instanțelor prin care trebuie să achite despăgubiri.

”Gaura” bugetară a anului 2019 cu care România a intrat încă din prima zi a anului 2019

Artificiile fiscale operate la sfârșitul anului trecut, astfel încât bugetul să se încadreze în ținta de 3% din PIB, au făcut ca bugetul pe 2019 să plece, din start, cu mari minusuri.

Jumătate din pensiile lunii decembrie 2018 au fost mutate în ianuarie 2019.
Din execuția lunii decembrie 2018 reiese, spre exemplu, că executivul a cheltuit doar 7,3 miliarde de lei pe asistență socială, cu 14% (1,15 miliarde de lei) mai puțin decât în decembrie 2017, în condițiile în care factura socială este, de trei ani de zile, pe un trend de creștere. Singura explicație găsită de specialiști a fost amânarea anumitor plăți pentru prima parte a lui 2019.

Amânarea rambursărilor de TVA cu scopul salvării deficitului din 2018 a avut, de asemenea, efecte negative asupra veniturilor nete din taxa pe valoarea adăugată din acest an.

(Citiți și: ”O imagine cât 1000 de cuvinte: deficitul românesc în contextul UE”)

Deși sumele concrete rambursate lunar sau chiar anual agenților economici nu sunt făcute publice, evoluția veniturilor din TVA din ultimele luni ale anului (în execuție apare netul, diferența dintre TVA colectat și TVA rambursat) oferă indicii în acest sens.

Astfel, în decembrie 2018, veniturile nete din TVA au fost de 5,8 miliarde de lei, cu aproape un miliard peste nivelul din decembrie 2017. Creșterea este de peste 19%, în condițiile în care, media creșterii pe întreg anul 2018 este de doar 11,3%, potrivit MFP. Adică s-au mutat rambursări din 2018 în 2019.

Similar, în noiembrie anul trecut, veniturile nete din TVA au fost cu 25,4% mai mari decât cele din noiembrie 2017: adică s-a rambursat mai puțin, iar rambursările au fost amânate pentru 2019.

Astfel, în ultimele două luni ale anului 2018, fie ANAF-ul și-a îmbunătățit subit capacitatea de colectare (performanță pe care nu a mai reușit să o repete ulterior), fie rambursările din TVA au fost mai mici, ceea ce a făcut ca veniturile nete să fie mai mari.