O decizie de politică economică: Indexare salarii și pensii versus reducerea TVA la alimente

Configurația indicatorilor macroeconomici consemnați în prezent ridică problema necesității de a majora sumele alocate prin bugetul pe 2014 pentru pensii și salarii.

Declarațiile publice combinate ale ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea și ministrul muncii și protecției sociale, Mariana Câmpeanu, conturează o indexare de 3,75% – 4% a bugetului pentru pensii și de circa 3% a fondului de salarii.

Cu observația importantă că majorarea fondului de salarii are o problemă majoră : cea mai mare parte a sumelor suplimentar alocate ar urma să se ducă pe achitarea drepturilor cuvenite prin hotărâre judecătorească definitivă bugetarilor care au dat statul în judecată după tăierea cu 25% a salariilor la mijlocul lui 2010.

Liviu Voinea atrăgea atenția că o ordonanță de guvern dată în 2011 a eșalonat plata acestor drepturi câștigate în instanță, la doar 5% din suma totală datorată de stat în 2012 și 10% în acest an, pentru ca anul viitor procentajul aferent restituirilor să urce la 25%, ceea ce va însemna un efort bugetar suplimentar de circa doua miliarde de lei.

Pensiile încasate scad din octombrie

Demnă de semnalat creșterea apetitului pentru indexări al pensionarilor care au beneficiat temporar de restituiri. Așa cum anunța Casa Naționala de Pensii Publice (CNPP), în luna septembrie s-a încheiat perioada de restituire a unor contribuții de asigurari sociale de sănătate. Prin urmare, din octombrie nu mai apar sume de restituit pe taloanele de pensie, iar titularii drepturilor vor percepe o diminuare a sumei încasate în raport cu lunile precedente.

Tehnic, prin dispozițiile OUG nr.17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, pentru banii reținuți în perioada ianuarie – martie 2011, restituirea s-a realizat în tranșe egale, în perioada iunie – august 2012. Pentru banii reținuți in perioada aprilie 2011 – aprilie 2012, restituirea s-a realizat, conform HG nr. 850/2012, în perioada septembrie 2012 – septembrie 2013.

Practic, deși pensiile nu se diminueaza, ci își păstrează același cuantum, corespunzator punctajului mediu anual și valorii punctului de pensie în vigoare, suma încasată se va reduce prin dispariția sumelor evidențiate distinct la rubrica „drepturi restante pentru perioade anterioare – CASS: restituit”, după cum a și anunțat public CNPP.

O decizie politică:  în ce fel se păstrează puterea de cumpărare

Din fericire, deja inflația se anunță a fi mai mica decât cea prognozată la finele acestui an. În plus, după cum a declarat primul-ministru Victor Ponta, boardul FMI este interesat doar de bugetul pus la bataie de guvern pentru pensii și salarii în anul 2014, nu și de modul cum vor fi împarțiți acești bani.

Ceea ce conturează posibilitatea de a substitui indexarea cu inflația, cu reducerea treptată a TVA la produsele alimentare. În definitiv, importantă este păstrarea puterii de cumpărare și nu neapărat creșterea cantității de bani trecute prin buzunarele românilor.

Păstrarea salariilor și pensiilor simultan cu reducerea prețurilor la produsele alimentare ar avantaja pe cei cu venituri reduse, care dau mai mult pe alimente.

Practica a arătat că, împotriva tuturor opiniilor ce prevesteau păstrarea prețurilor la pâine, transmiterea scăderii TVA în ieftinirea pîinii a fost aproape totală. Mai exact, s-a cifrat la 95%, în condițiile în care prețul s-a diminuat cu aproximativ 11,5% la o reducere maximă permisă de aplicarea cotei reduse de TVA cifrată la 12,1% ( atât este efectul reducerii de la 24% la 9% și nu 15%, cum eronat au afirmat unele voci).

Dată fiind ponderea de 37,71% a produselor alimentare în coșul de consum, după eliminarea ponderii băuturilor alcoolice, de 1,17% (unde nu ar fi tocmai normală reducerea taxării), rămân cam 36,5% din care deja s-a dus pâinea și ajungem la circa 30% din cheltuielile unei familii. Cu un potențial de diminuare a TVA de 3,6% la transmiterea integrală și 3,5% dacă se repetă istoria de la pâine.

Dacă împărțim grupele mari de produse alimentare în două, se conturează posibilitatea de a reduce treptat TVA în 2014 și 2015, cu alinierea europeană la practica TVA redus la alimente, în loc de a majora pensiile și salariile cu procentaje reduse, disproporționat de greu de finanțat și cu efecte inflaționiste, care, oricum, nu vor fi prea apreciate de populație.

La o țintă de 2,5% pe an a creșterii de ansamblu a prețurilor, ajustarea temporară în jos cu circa 1,8% anual prin trecerea în două trepte spre generalizarea TVA redus la alimente ar fi, mai degrabă suficientă pentru a marșa pe o perioadă de stabilitate atât a prețurilor cât și a salariilor, în care să se asigure reluarea creșterii economice robuste, în loc să se reintre în cursa dintre venituri și prețuri, fie și la un nivel moderat.

Cât despre efectele benefice asupra mediului de afaceri și a creșterii gradului de încasare a TVA la buget, nu mai este cazul să insistăm.

Singura problemă ar fi asumarea deciziei politice de politică economică și acoperirea reducerii de TVA perceput la produsele din carne din creșterea gradului de încasare plus redirijarea controlului spre alcool și carburanți. Poate că echilibrul bugetar la cote reduse ar fi mai ușor decât la cote înalte.