Companiile controlate de stat par să își fi epuizat resursele financiare care ar fi trebuit să alimenteze conturile bugetului național.
Operatorului centralei nucleare de la Cenavodă, Nuclearelectrica (SNN), a informat acționarii că nu are de unde să dea dividendele suplimentare cerute de OUG 114 / 2018, potrivit unui document postat pe site-ul companiei, înaintea AGA din 20 mai.
Rezervele Nuclearelectrica (SNN) erau de numai 29,84 milioane de lei la 31 decembrie 2018, de peste patru ori mai mici decât valoarea contractelor încheiate, aferente investiţiilor ce urmează a fi executate în anul 2019, de peste 130 mil lei, potrivit documentului citat.
Anterior, Transelectrica (TEL) nu a repartizat nimic pentru dividende din profitul pe 2019, iar conducerea Transgaz (TGN) încă mai dezbate dimenisunea dividendelor. Ambele companii au programate noi adunări generale ale acţionarilor pe această temă.
(Citiți și: ”Sezonul dividendelor: Guvernul vrea să stoarcă şi în 2019 resursele de investiţii în scădere ale companiilor controlate. Cine rezistă la presiuni”)
„Având în vedere considerentele indicate mai sus, Consiliul de Administraţie informează Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor despre faptul că societatea nu poate distribui dividende suplimentare conform art.43 din OUG nr114/2018”, spune informarea SNN (AICI-LINK).
Companiile controlate de stat trebuie să vireze la bugetul de stat dividende suplimentare de 35% din contul de „alte rezerve”.
(Citiți și: ”România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual”)
AGA Nuclearelectrica (SNN) din 23 aprilie a aprobat o valoarea a dividendelor cu 13,6% mai mică decât cea cerută de stat: 378,9 milioane de lei, faţă de 438,6 milioane, spune comunicatul SNN (AICI-LINK).
Promisiuni neonorate
Marile companii energetice ale statului și-au propus an de an să-și accelereze investițiile, dar în realitate nu au reușit să-și respecte planurile niciodată din 2015 încoace. Asta în condițiile în care România are de jucat un rol important pe piața energetică din regiune.
(Citiți și: ”Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene””)
În același timp, Guvernul României, aflat în criză bugetară perpetuă, își obstrucționează propria strategie energetică (aflată și aceasta în continuă modificare), prin decizii care diminează resursele financiare inclusiv ale companiilor pe care le controlează și care au nevoie să-și păstreze calendarul de investiții.
Astfel, în multe cazuri, companiile cu acţionar majoritar statul nu şi-au realizat nici jumătate de investiţiile programate în ultimii patru ani.
Toate sunt companii strategice, a căror importanţă depăşeşte graniţele ţării, căci sunt implicate în proiectele europene legate piaţa unică a energiei
