La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

de Marin Pana , 12.5.2019

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat în jur şi a ales o combinaţie toxică între venituri reduse ca pondere în PIB, specifice zonei anglo-saxone, şi cheltuieli care tind să crească pe model european. Soldate în ultimii ani cu deficite expandate tot spre modelul american, doar că leul nu e dolar.

Datele Eurostat arată foarte clar că nu se poate merge simultan şi cu fiscalitate relativ mică, de tip „american”, şi cu cheltuieli relativ mari, pe model „european”. Combinaţia nu funcţionează pentru că bugetul public se duce spre derapaj economic chiar şi în condiţii de creştere susţinută, cum a reuşit România în ultimii ani.

Reamintim că limita de deficit de 3% din PIB stabilită prin criteriile de la Maastricht trebuie înţeleasă în spiritul şi nu doar în litera ei. Adică a fost fixată drept o măsură de prevedere pentru situaţii de criză economică şi nu de creştere susţinută. În care bifarea ei formală nu asigură nimic decât prăbuşirea finanţelor publice la primul semn de încetinire economică.

Proporţiile unui model economic

Acum, să zicem că plecăm de la realitatea unui buget situat atât pe fluxul de intrări cât şi pe cel de ieşiri financiare mult sub medie UE din motive de grad de dezvoltare economică, aserţiune confirmată de plasarea fostelor state din blocul estic tot sub media UE, trasă în sus de ţările occidentale ( însă cu noi la coada noilor membre UE).

Atunci măcar, pe drumul convergenţei cu uzanţele europene, ar fi trebuit să păstrăm realizarea mai importantă a unui procentaj mai consistent cu ţinta de integrare de facto între ţările membre performante pe partea de venituri decât pe partea de cheltuieli. Ceea ce s-a întâmplat după ieşirea din criza economică în 2014 şi 2015 şi ne-a adus cu echilibrarea bugetară chiar la un deficit mai mic de o treime în raport cu UE.

A urmat, din 2016, o sărbătorire prematură a succesului şi o ruptură evidentă în datele economice fundamentale ale bugetului, pe principiul basmului „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, patru mari şi patru mici”. Cum tuturor le plac basmele, mai ales adulţilor (doar) cu grija zilei de mâine, s-a ajuns la o decorelare majoră faţă de evoluţiile din UE şi din regiunea noastră.

Pe traiectoria de revenire mai aproape de realitatea apartenenţei la piaţa unică, ecartul dintre venituri şi cheltuieli raportate la cerinţele la zi ale UE s-a majorat în continuare. Practic, România s-a apucat în 2018 să efectueze cheltuielile maxime ca pondere în PIB atinse 2015 cu veniturile bugetare reduse (brusc şi fără rost) din 2016, ambele fluxuri prin raportare la media UE din acei ani.

De aici a rezultat o creştere a deficitului bugetar mai mare de patru ori în termeni de procente din PIB, de la 0,7% la 3,0%, cu slabe speranţe de a mai reveni spre zona de echilibru în care se plasează vecina şi colega de val de aderare Bulgaria sau modelul nostru clamat de economie ( după dimensiuni şi structură) sau Polonia (care, să vezi coincidenţă, ne aduce cel mai mare deficit comercial în schimburile bilaterale).

Cu taxarea în jos, deși cheltuielile trebuie să meargă în sus

Dacă se face o trimitere doar la sumele colectate la buget din taxe şi contribuţii sociale ( excluzând sumele improbabil a mai fi colectate vreodată, după cere metodologia Eurostat), pentru a vedea cum stăm pe partea de fiscalitate, fără a mai înşira mulţi ani vedem cum s-a deteriorat taxarea în decurs de zece ani de apartenenţă la UE.

Or, cheltuielile vor creşte inevitabil spre media UE, tocmai pentru că suntem la coada Europei (cu câte 60% din ceea ce ar constitui o alocare de eurobun-simţ atât la sănătate, 4,3% din PIB faţă de 7% media UE, cât şi la învăţământ, 2,8% faţă de 4,6% din PIB) şi, în plus, mai sunt multe runde electorale cu potenţiale oferte pentru viitor (cu 11,7% din PIB, protecţia socială era tot în 2017, conform Eurostat, tot pe la 60% din media UE).

În context, deoarece leul nu este dolar, nu se bate nimeni pe moneda noastră naţională. Departe de a fi valută de rezervă pe plan internaţional, nu ne putem permite nici să avem deficite americane ( SUA a avut un deficit de 3,8% din PIB în 2018 şi 5,1% din PIB preliminat pe anul fiscal 2019 potrivit us.governmentdebt.us) şi nici să aşteptăm o miraculoasă schimbare de atitudine în materie de colectare.

Aşadar, se impune găsirea rapidă a unei soluţii de adecvare a fiscalităţii  dar (dacă vrem să ne continuăm dezvoltarea) fără a sufoca mediul de afaceri cu taxe bizare introduse intempestiv.
Prima etapă ar fi recuperarea celor opt procente pierdute între 2015 şi 2018 pe partea de venituri relative faţă de media UE (a se citi revenirea la 36% din PIB sau la 80% din media UE). Sau, poate îmbunătățim rata de colectare?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.5.2019

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult