La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

de Marin Pana , 12.5.2019

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat în jur şi a ales o combinaţie toxică între venituri reduse ca pondere în PIB, specifice zonei anglo-saxone, şi cheltuieli care tind să crească pe model european. Soldate în ultimii ani cu deficite expandate tot spre modelul american, doar că leul nu e dolar.

Datele Eurostat arată foarte clar că nu se poate merge simultan şi cu fiscalitate relativ mică, de tip „american”, şi cu cheltuieli relativ mari, pe model „european”. Combinaţia nu funcţionează pentru că bugetul public se duce spre derapaj economic chiar şi în condiţii de creştere susţinută, cum a reuşit România în ultimii ani.

Reamintim că limita de deficit de 3% din PIB stabilită prin criteriile de la Maastricht trebuie înţeleasă în spiritul şi nu doar în litera ei. Adică a fost fixată drept o măsură de prevedere pentru situaţii de criză economică şi nu de creştere susţinută. În care bifarea ei formală nu asigură nimic decât prăbuşirea finanţelor publice la primul semn de încetinire economică.

Proporţiile unui model economic

Acum, să zicem că plecăm de la realitatea unui buget situat atât pe fluxul de intrări cât şi pe cel de ieşiri financiare mult sub medie UE din motive de grad de dezvoltare economică, aserţiune confirmată de plasarea fostelor state din blocul estic tot sub media UE, trasă în sus de ţările occidentale ( însă cu noi la coada noilor membre UE).

Atunci măcar, pe drumul convergenţei cu uzanţele europene, ar fi trebuit să păstrăm realizarea mai importantă a unui procentaj mai consistent cu ţinta de integrare de facto între ţările membre performante pe partea de venituri decât pe partea de cheltuieli. Ceea ce s-a întâmplat după ieşirea din criza economică în 2014 şi 2015 şi ne-a adus cu echilibrarea bugetară chiar la un deficit mai mic de o treime în raport cu UE.

A urmat, din 2016, o sărbătorire prematură a succesului şi o ruptură evidentă în datele economice fundamentale ale bugetului, pe principiul basmului „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, patru mari şi patru mici”. Cum tuturor le plac basmele, mai ales adulţilor (doar) cu grija zilei de mâine, s-a ajuns la o decorelare majoră faţă de evoluţiile din UE şi din regiunea noastră.

Pe traiectoria de revenire mai aproape de realitatea apartenenţei la piaţa unică, ecartul dintre venituri şi cheltuieli raportate la cerinţele la zi ale UE s-a majorat în continuare. Practic, România s-a apucat în 2018 să efectueze cheltuielile maxime ca pondere în PIB atinse 2015 cu veniturile bugetare reduse (brusc şi fără rost) din 2016, ambele fluxuri prin raportare la media UE din acei ani.

De aici a rezultat o creştere a deficitului bugetar mai mare de patru ori în termeni de procente din PIB, de la 0,7% la 3,0%, cu slabe speranţe de a mai reveni spre zona de echilibru în care se plasează vecina şi colega de val de aderare Bulgaria sau modelul nostru clamat de economie ( după dimensiuni şi structură) sau Polonia (care, să vezi coincidenţă, ne aduce cel mai mare deficit comercial în schimburile bilaterale).

Cu taxarea în jos, deși cheltuielile trebuie să meargă în sus

Dacă se face o trimitere doar la sumele colectate la buget din taxe şi contribuţii sociale ( excluzând sumele improbabil a mai fi colectate vreodată, după cere metodologia Eurostat), pentru a vedea cum stăm pe partea de fiscalitate, fără a mai înşira mulţi ani vedem cum s-a deteriorat taxarea în decurs de zece ani de apartenenţă la UE.

Or, cheltuielile vor creşte inevitabil spre media UE, tocmai pentru că suntem la coada Europei (cu câte 60% din ceea ce ar constitui o alocare de eurobun-simţ atât la sănătate, 4,3% din PIB faţă de 7% media UE, cât şi la învăţământ, 2,8% faţă de 4,6% din PIB) şi, în plus, mai sunt multe runde electorale cu potenţiale oferte pentru viitor (cu 11,7% din PIB, protecţia socială era tot în 2017, conform Eurostat, tot pe la 60% din media UE).

În context, deoarece leul nu este dolar, nu se bate nimeni pe moneda noastră naţională. Departe de a fi valută de rezervă pe plan internaţional, nu ne putem permite nici să avem deficite americane ( SUA a avut un deficit de 3,8% din PIB în 2018 şi 5,1% din PIB preliminat pe anul fiscal 2019 potrivit us.governmentdebt.us) şi nici să aşteptăm o miraculoasă schimbare de atitudine în materie de colectare.

Aşadar, se impune găsirea rapidă a unei soluţii de adecvare a fiscalităţii  dar (dacă vrem să ne continuăm dezvoltarea) fără a sufoca mediul de afaceri cu taxe bizare introduse intempestiv.
Prima etapă ar fi recuperarea celor opt procente pierdute între 2015 şi 2018 pe partea de venituri relative faţă de media UE (a se citi revenirea la 36% din PIB sau la 80% din media UE). Sau, poate îmbunătățim rata de colectare?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.5.2019

Lăsați un comentariu


Digital

Guvernul a aprobat înfiinţarea Sistemului Informatic Naţional pentru Adopţie. Cost: 10 milioane euro

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat, marţi, prin hotărâre, înfiinţarea Sistemului Informatic Naţional pentru Adopţie (SINA), pentru operaționalizarea căruia va plăti 10 milioane euro. Sistemul ar urma să… Mai mult

Stiri

Senat / Comisia de buget aprobă taxarea temporară a pensiilor mai mari de 7.000 lei

Razvan Diaconu

Comisia de buget a Senatului a votat, marţi, un raport de admitere, cu amendamente, pentru propunerea legislativă care prevede taxarea pensiilor de peste 7.000 de… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, vizită de lucru în Statele Unite

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat marți, la începutul ședinței de Guvern, că duminică va începe o vizită în Statele Unite. Viorica Dăncilă a explicat că… Mai mult

Europa

Christine Lagarde, votată de Parlamentul European în fruntea BCE

Vladimir Ionescu

Parlamentul European a votat favorabil pentru numirea fostei șefe a Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, în fruntea Băncii Centrale Europene (BCE), transmite Reuters. 394… Mai mult

Stiri

Rusia / Explozie la centrul de biotehnologie Vector, unul dintre cele 2 locuri din lume unde există virusul variolei

Iulian Soare

O explozie a avut loc Centrul de Cercetare pentru Virologie şi Biotehnologie, cunoscut sub numele Vector și situat în regiunea Novosibirsk din Siberia. Vector este… Mai mult

Stiri

Președintele USR București propune ca Opoziția să susțină un candidat comun la Primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Roxana Wring, președintele organizației București a USR, propune ca toate partidele din Opoziție să aleagă un singur candidat care să i se opună Gabrielei Firea… Mai mult

Europa

Problemele și dilemele scăderii producției de petrol după atacul cu drone a instalaților saudite

Vladimir Ionescu

Atacul cu drone asupra unor facilități de producție a țițeiului din Arabia Saudită ar putea crea distorsiuni în economia mondială doar dacă incidentul va genera… Mai mult