Analiză

Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut

Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.… Mai mult

14.05.2019

La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Cronicile

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

de Marin Pana , 12.5.2019

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat în jur şi a ales o combinaţie toxică între venituri reduse ca pondere în PIB, specifice zonei anglo-saxone, şi cheltuieli care tind să crească pe model european. Soldate în ultimii ani cu deficite expandate tot spre modelul american, doar că leul nu e dolar.

Datele Eurostat arată foarte clar că nu se poate merge simultan şi cu fiscalitate relativ mică, de tip „american”, şi cu cheltuieli relativ mari, pe model „european”. Combinaţia nu funcţionează pentru că bugetul public se duce spre derapaj economic chiar şi în condiţii de creştere susţinută, cum a reuşit România în ultimii ani.

Reamintim că limita de deficit de 3% din PIB stabilită prin criteriile de la Maastricht trebuie înţeleasă în spiritul şi nu doar în litera ei. Adică a fost fixată drept o măsură de prevedere pentru situaţii de criză economică şi nu de creştere susţinută. În care bifarea ei formală nu asigură nimic decât prăbuşirea finanţelor publice la primul semn de încetinire economică.

Proporţiile unui model economic

Acum, să zicem că plecăm de la realitatea unui buget situat atât pe fluxul de intrări cât şi pe cel de ieşiri financiare mult sub medie UE din motive de grad de dezvoltare economică, aserţiune confirmată de plasarea fostelor state din blocul estic tot sub media UE, trasă în sus de ţările occidentale ( însă cu noi la coada noilor membre UE).

Atunci măcar, pe drumul convergenţei cu uzanţele europene, ar fi trebuit să păstrăm realizarea mai importantă a unui procentaj mai consistent cu ţinta de integrare de facto între ţările membre performante pe partea de venituri decât pe partea de cheltuieli. Ceea ce s-a întâmplat după ieşirea din criza economică în 2014 şi 2015 şi ne-a adus cu echilibrarea bugetară chiar la un deficit mai mic de o treime în raport cu UE.

A urmat, din 2016, o sărbătorire prematură a succesului şi o ruptură evidentă în datele economice fundamentale ale bugetului, pe principiul basmului „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, patru mari şi patru mici”. Cum tuturor le plac basmele, mai ales adulţilor (doar) cu grija zilei de mâine, s-a ajuns la o decorelare majoră faţă de evoluţiile din UE şi din regiunea noastră.

Pe traiectoria de revenire mai aproape de realitatea apartenenţei la piaţa unică, ecartul dintre venituri şi cheltuieli raportate la cerinţele la zi ale UE s-a majorat în continuare. Practic, România s-a apucat în 2018 să efectueze cheltuielile maxime ca pondere în PIB atinse 2015 cu veniturile bugetare reduse (brusc şi fără rost) din 2016, ambele fluxuri prin raportare la media UE din acei ani.

De aici a rezultat o creştere a deficitului bugetar mai mare de patru ori în termeni de procente din PIB, de la 0,7% la 3,0%, cu slabe speranţe de a mai reveni spre zona de echilibru în care se plasează vecina şi colega de val de aderare Bulgaria sau modelul nostru clamat de economie ( după dimensiuni şi structură) sau Polonia (care, să vezi coincidenţă, ne aduce cel mai mare deficit comercial în schimburile bilaterale).

Cu taxarea în jos, deși cheltuielile trebuie să meargă în sus

Dacă se face o trimitere doar la sumele colectate la buget din taxe şi contribuţii sociale ( excluzând sumele improbabil a mai fi colectate vreodată, după cere metodologia Eurostat), pentru a vedea cum stăm pe partea de fiscalitate, fără a mai înşira mulţi ani vedem cum s-a deteriorat taxarea în decurs de zece ani de apartenenţă la UE.

Or, cheltuielile vor creşte inevitabil spre media UE, tocmai pentru că suntem la coada Europei (cu câte 60% din ceea ce ar constitui o alocare de eurobun-simţ atât la sănătate, 4,3% din PIB faţă de 7% media UE, cât şi la învăţământ, 2,8% faţă de 4,6% din PIB) şi, în plus, mai sunt multe runde electorale cu potenţiale oferte pentru viitor (cu 11,7% din PIB, protecţia socială era tot în 2017, conform Eurostat, tot pe la 60% din media UE).

În context, deoarece leul nu este dolar, nu se bate nimeni pe moneda noastră naţională. Departe de a fi valută de rezervă pe plan internaţional, nu ne putem permite nici să avem deficite americane ( SUA a avut un deficit de 3,8% din PIB în 2018 şi 5,1% din PIB preliminat pe anul fiscal 2019 potrivit us.governmentdebt.us) şi nici să aşteptăm o miraculoasă schimbare de atitudine în materie de colectare.

Aşadar, se impune găsirea rapidă a unei soluţii de adecvare a fiscalităţii  dar (dacă vrem să ne continuăm dezvoltarea) fără a sufoca mediul de afaceri cu taxe bizare introduse intempestiv.
Prima etapă ar fi recuperarea celor opt procente pierdute între 2015 şi 2018 pe partea de venituri relative faţă de media UE (a se citi revenirea la 36% din PIB sau la 80% din media UE). Sau, poate îmbunătățim rata de colectare?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Nereguli sesizate la Iaşi: Preşedintele unei secţii ştampilează prima pagină a buletinelor de la referendum, anulând astfel voturile

Razvan Diaconu

Președintele unei secții de votare din Iași ștampilează prima pagină a buletinelor de la referendum. Acest lucru duce la anularea voturilor respective, regula Biroului Electoral… Mai mult

Stiri

Scrutinul în timp real

Vladimir Ionescu

UPDATE 13,00: Prezența la vot la alegerile europarlamentare este de 19,76%, Iar la referendum, de 16,08. Comparativ, la aceeași oră, la alegerile parlamentare din 2016,… Mai mult

Stiri

Festivalul Cannes: ​”Parasite” – cel mai bun film. Pentru trofeu s-a bătut şi Corneliu Porumboiu cu pelicula “La Gomera”

Vladimir Ionescu

Trofeul Palme d’Or al Festivalului de Film de la Cannes a fost câştigat sâmbătă de pelicula “Parasite”, realizată de cineastul sud-coreean Bong Joon-Ho. Pentru trofeul… Mai mult

Europa

Raport: Alegerile europene se confruntă cu noi ameninţări digitale ascunse

Iulian Soare

Noi actori încearcă să profite de lipsa unui cadru legal al internetului pentru a influenţa alegerile europarlamentare și se aliază adesea cu state ostile, cum… Mai mult

Stiri

DNA: În aprilie au fost condamnaţi 69 de inculpaţi, printre care un secretar de stat, doi ofiţeri de poliţie şi un inspector antifraudă

Vladimir Ionescu

În luna aprilie au fost condamnaţi 59 de inculpaţi pentru fapte de corupţie, în urma a 20 de hotărâri judecătoreşti definitive. Între condamnați – un… Mai mult

Stiri

Alianţa USR-PLUS anunță că va avea un candidat la alegerile prezidenţiale

Vladimir Ionescu

Alianţa USR-PLUS va avea un candidat la alegerile prezidenţiale, a anunţat vineri, co-preşedintele formaţiunii, Dan Barna, la mitingul de susţinere din Bucureşti, la care a… Mai mult

Europa

Teodor Meleșcanu a promovat la New York candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU

Iulian Soare

Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a promovat, la New York, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în… Mai mult