Pandemia nu s-a încheiat, iar următoarele 12 luni prezintă provocări geopolitice şi sistemice, scrie economistul Nouriel Roubini, într-un comentariu publicat de Guardian.
În ciuda apariţiei noilor tulpini ale Covid-19, 2021 s-a dovedit a fi un an relativ bun pentru majoritatea economiilor şi pieţelor din jurul lumii, punctează economistul. Creşterea economică a fost peste potenţial, iar pieţele financiare au consemnat o revenire robustă. Acesta a fost cazul în special în Statele Unite, unde pieţele bursiere au atins noi maxime, parţial datorită politicii monetare ultra-relaxate a Rezervei Federale.
„2022 ar putea fi mai dificil. Pandemia nu s-a terminat. Omicron pare că nu este la fel de virulent ca variantele anterioare – în special în economiile avansate cu rate ridicate de vaccinare – dar este mult mai contagios, ceea ce înseamnă că spitalizările și decesele vor rămâne ridicate. Incertitudinea și aversiunea la risc care rezultă vor suprima cererea și vor exacerba blocajele lanțului de aprovizionare”, avertizează Nouriel Roubini.
Împreună cu excesul de economii, relansarea cererii şi politicile monetare şi fiscale foarte relaxate, blocajele din 2021 au alimentat avansul inflaţiei. Mulţi bancheri centrali au insistat că puseul inflaţionist este tranzitoriu, dar şi-au schimbat opinia ulterior, demarând ciclul de normalizare a politicii monetare, prin retragerea stimulentelor (programele de relaxare cantitativă prin achiziţia de obligaţiuni) şi majorarea dobânzilor.
„Hotărârea băncilor centrale (de a normaliza dobânzile, n.r.) va fi testată dacă creşterea dobânzilor va genera şocuri pe pieţele de obligaţiuni, de credit şi de acţiuni. Având în vedere acumularea masivă de datorii, publice şi private, pieţele s-ar putea să nu digere creşterea costurilor de împrumut”, comentează Roubini care avertizează că o criză a datoriilor ar determina băncile centrale să renunţe la normalizarea dobânzilor, ceea ce ar determina inflaţia să devină endemică.
Cu privire la riscurile geopolitice ale anului viitor, economistul menţionează trei: o potenţială invazie a Ucrainei de către Rusia, răcirea şi mai accentuată a „Războiului Rece” dintre SUA şi China (care ar putea produce efecte stagflaţioniste în timp) şi atingerea de către Iran a pragului de stat nuclear, aspect care ar putea determina Israelul să atace.
Cel mai important risc sistemic menţionat de Nouriel Roubini în analiza sa este cel privind clima, dar şi răspunsul lipsit de coordonare şi structură al statelor. Fenomenele meteo extreme vor continua să afecteze preţurile alimentelor, în vreme ce „impulsul agresiv de decarbonizare a economiilor va duce la scăderea capacităţilor de producţie a combustibililor folosili înainte ca aceasta să fie compensată de creşterea capacităţilor de energie regenerabilă”. Consecinţa va fi creşterea preţurilor la energie, avertizează el.
Urmărește-ne pe Google News
