Relansarea economică a zonei euro riscă să fie subminată dacă inflația se menține la un nivel ridicat, erodând veniturile disponibile ale consumatorilor și forțând Banca Centrală Europeană (BCE) să retragă stimulul monetar mai repede decât era planificat, potrivit unui sondaj realizat de Financial Times în rândul economiștilor.
Peste 40% dintre cei 38 de specialiști chestionați de FT au identificat inflația drept principalul risc semnificativ la adresa perspectivelor de creștere din zona euro – transformând-o astfel în cel mai des menționat factor de risc pentru 2022, alături de pandemie.
”Inflația va mușca din salarii, reducând cererea”, a precizat Jesper Rangvid, profesor de finanțe la Copenhagen Business School, adăugând că ”BCE ar putea fi nevoită să răspundă riscurilor inflaționiste prin majorarea dobânzilor, îmblânzind ritmul revenirii”.
BCE a răspuns luna aceasta temerilor în creștere privind avansul rapid al prețurilor, anunțând că va opri în martie achizițiile nete de obligațiuni din cadrul schemei de 1.850 de miliarde de dolari introdusa în contextul pandemiei, ca parte a unei reduceri ”pas cu pas” a politicii sale de relaxare cantitativă.
Inflația a crescut accelerat în acest an, odată cu revenirea economiei din șocul general de pandemie. Restricțiile au fost ridicate, însă oferta a avut dificultăți în a ține pasul cu cererea, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la crearea unor deficite de materii prime. Inflația din zona euro a urcat la 4,9% în noiembrie.
La fel ca majoritatea marilor bănci centrale, BCE a fost luată prin surprindere de presiunile inflaționiste. Luna aceasta a majorat prognoza de la 2,6% la 3,2% în 2022, departe de ținta sa de 2%.
”Perspectivele noastre economice se mențin și scad odată cu perspectiva privind evoluția inflației”, a comentat Katharina Utermöhl, economist senior pentru Europa la Allianz.
”Dacă vedem o inflație fulgerătoare care pare să rămână peste ținta de 2% și după 2022, atunci BCE va trebui să-și corecteze poziția de politică mult mai brusc decât anticipăm în prezent, ceea ce ar putea afecta economia reală și ar putea alimenta preocupările privind stabilitatea financiară”, a adăugat Utermöhl.
Economiștii – care au fost chestionați de FT înainte ca BCE să-și actualizeze previziunile – au prezis în medie că inflația din zona euro va fi de 2,7% în 2022 și de 1,9% în 2023.
”Creșterea prețului energiei reprezintă un risc major”, a precizat și Fabio Balboni, economist senior pentru zona euro la HSBC.
”Afectând puterea de cumpărare a gospodăriilor, am estimat că scumpirea energiei ar putea reduce cu 0,5 puncte procentuale nivelul PIB-ului din următoarele câteva trimestre”, ceea ce ar ”pune BCE într-un loc dificil”.
Prețurile industriale au crescut cu 21,9% la nivelul lunii octombrie, cel mai rapid ritm de la crearea monedei euro, în urmă cu mai bine de două decenii. Acest lucru a fost determinat în principal de o creștere cu 62,5% a prețurilor la energie. Chiar și excluzând această componentă, prețurile bunurilor industriale au crescut cu 8,9% în acest an.
”Inflația necontrolată este un risc mai semnificativ (decât pandemia, n.r.)”, este de părere Nicholas Bennenbroek, economist internațional la Wells Fargo.
”Valurile anterioare ale virusului Covid-19 au avut de obicei efecte negative pe termen scurt asupra creșterii, dar nu au fost de lungă durată, un model pe care ne așteptăm să se mențină”, a adăugat el.
Aproape jumătate dintre economiștii chestionați de FT consideră că există încă un risc economic semnificativ din cauza variantelor de coronavirus.
În medie, economiștii estimează că economia zonei euro va crește cu 4% anul viitor, puțin sub prognoza de 4,2% a BCE.
André Sapir, profesor la Université Libre de Bruxelles, susține că cea mai mare provocare pentru zona euro va fi ”găsirea echilibrului potrivit pentru politica macro, atât fiscală, cât și monetară, astfel încât aceasta să permită o redresare continuă fără poziții fiscale necontrolate și inflație necontrolată”.
