Șocul coronavirus va determina amplificarea competiției energetice dintre marile zone economice globale pentru ocuparea unei poziții cât mai puternice.
McKinsey a construit 4 scenarii pe termen lung privind consumul și eficiența acestuia, privind producția de energie și structura acesteia, în care sunt concentrate perspectivele energetice ale lumii, dar și vitezele diferite în care acestea se vor concretiza începând din chiar acest an.
- Scenariul de referință – tendințele actuale de evoluție a politicilor și tehnologiilor energetice vor continua, indiferent de perioada de absorbție a impactului pandemiei (între 1 și 4 ani);
- Tranziția accelerată – schimbările de politici vor grăbi ritmul tendințelor;
- Traiectoria 1,5 °C – schimbările necesare pentru a limita încălzirea globală cu 1,5 °C
- Tranziția întârziată – la scară globală măsurile de relansare după pandemie nu reușesc să fie în pas cu politicile „verzi” de tranziție energetică.
Din cele patru scenarii, după analiza răspunsurilor a 2.000 de executivi din toată lumea, McKinsey a agregat două variante, pe care le denumește „virusul controlat – creșterea reluată” și „relansare lentă” („Virus Contained; growth returns“ și „Muted Recovery”).
Cea dintâi, care este și cea mai probabilă, este descrisă mai jos.
Ofensiva regenerabilelor
Consumul de energie va crește chiar și în condițiile creșterii eficienței energetice, dar structura resurselor se va schimba mai rapid.
Tendința tranziției la resurse regenerabile se va accentua, deși vitezele vor fi diferite în funcție de portofoliul de resurse ale fiecăruia dintre jucătorii globali.
Regenerabilele vor asigura peste 50% din producția de electricitate până în 2035, pentru că vor deveni mai ieftine. Capacități noi de 5 TW (miliarde kW) de fotovoltaice și eoliene se vor instala.
Cererea și consumul vor fi caracterizate de obiectivele rezistenței la schimbările climatice, dar măsura în care aceste caracteristici se vor exprima în politici economice va diferi, de asemenea.
Scenariul de referință: Cererea de țiței în declin după 2029
Dintre cele 4 scenarii scenariile, cel mai pluzibil este cel de referință, în care cererea de energie va reveni relativ rapid, iar pachetul de stimulente va defini sistemele în decadele care urmează.
Regenerabilele și „hidrogenul verde” vor conta pentru jumătate din producția de electricitate în 2035.
Avansul regenerabilelor reduce cererea de combustibili fosili mai devreme decât era de așteptat. Maximul de cerere pentru țiței se va înregistra în 2029, iar cel pentru gaze naturale în 2037.
Totuși, combustibilii fosili vor continua să joace un rol major până în 2050, datorită utilizării în industria chimică și în aviație.
Reducerea emisiilor de gaze de seră nu va coborî decât la 3,5 °C ținta de scădere a încălzirii globale. Pentru ținta de 1,5 °C ar fi necesare măsuri mai ambițioase.
Iată evoluțiile probabile în funcție de cle 4 scenarii:
Fluxurile de investiții rămân stabile în următorii 15 ani. Regenerabilele capătă ponderi mai mari pe seama generării convenționale de electricitate, dar combustibilii fosili își mențin o pondere mare în act răgaz.
Eficiența energetică și consumul
- Intensitatea energetică (consumul de energie raportat la PIB) va scădea cu 40% până în 2050, ca urmare a progreselor tehnologice și tranziției la regenerabile.
- Un vehicul electric de pasageri consumă de 3 – 4 ori maipuțină energie decât motoarele de combustie internă.
- Consumul de energie per capita va scădea cu 55 la nivel global până în 2050, în ciuda dezvoltării economice puternice.
Unde crește și unde scade cererea de energie
- Economiile emergente (Africa, ASEAN, India și America latină) își vor dubla cota în mixul global de energie, mai ales în Africa, Asean și India (între 24% și 34%).
- Cererea se va menține constantă în Chia, până în 2030.
- În America de Nord, EU 27 plus Regatul Unit cererea va scădea cu 20% până în 2050, datorită creșterii eficienței, dar și scăderii populației.
