29 decembrie, 2021

Lumea nu riscă să transforme pandemia într-o obsesie, ci o sfidează și își continuă dezvoltarea pe tendințe mai noi, unele – revoluționare, sau mai vechi, verificate – potrivit analizelor și sondajelor făcute de McKinsey , Banca Mondială și Capital Economics.
Însă: datoriile vor fi plătite tot mai greu, iar redresarea economiilor se va face inegal – totul pe fondul adaptării la angajamentele de sustenabilitate climatică.

Tendințele anului 2022 acoperă domenii vaste, de la comportamentul angajaților, în continuă echilibrare între speranțe și temeri, până la tehnologiile inovatoare și piața sateliților de pe orbita Pământului și până la abilitatea de-a plăti datoriile aflate în plină creștere.

Nu numai tendințele tehnologiilor inovatoare vor schimba lumea, ci și creșterea datoriilor publice și private și transformarea companiilor în contextul tranziției către produse și servicii sustenabile din punct de vedere climatic.

Mai întâi însă, angajații companiilor de orice mărime, ca și cei ai statelor suferă de incertitudinile privind modul în care vor munci, în absența unor perspective clare oferite de angajatori.

Lucrul de la distanță a fost introdus abrupt la începutul pandemiei și s-a transformat într-un hibrid între varianta de la distanță și prezența fizică. Fiecare organizație a administrat acest hibrid în 2021, cum a găsit de cuviință.

Cele mai mari speranțe și temeri ale angajaților

Piața muncii înregistrează transformări ireversibile, altădată de nebănuit.

Un sondaj McKinsey a găsit proporții foarte apropiate între speranțele și temerile angajaților privind viitorul, concentrate pe 3 teme: flexibilitatea, confortul / securitatea, beneficiile.

Procentele evocă mai degrabă incertitudinea privind transformarea pieței muncii.

O majoritate fragilă (51) speră într-un echilibru mai bun între muncă și viață. 49% se așteaptă la o mai mare flexibilitate în treburile zilnice și la beneficii mai bune, iar 47% la o atenție mai mare privind confortul / securitatea angajaților

Cam tot atâția participanți se tem de prezența fizică (45%), sau de lucrul la distanță (46%). Cei dintâi – pentru că echilibrul între muncă și viață și felxibilitatea s-ar înrăutăți, ca și confortul. Și, desigur crește probabilitatea de îmbolnăvire.

Paradoxal, și cei ce se tem de lucrul la distanță cred că echilibrul dintre muncă și viață s-ar înrăutăți. Și scăderea comunicării cu colegii ar duce la reducerea colaborării în echipă.

Peste toate acestea, o altă concluzie este că extinderea muncii de la distanță ar încuraja demisiile unor angajați altfel satisfăcuți înainte.

Zece tendințe în hi-tech și digitalizare

Lumea se va transforma tot mai mult în urma dezvoltării de amploare a tehnologiilor înalte:

robotica, procesele Internet of Things (IoT) la nivel industrial, imprimantele 3-D și 4-D vor prelua activitățile de rutină, vor îmbunătăți eficiența operațională și vor accelera intrarea pe piață a produselor și serviciilor, potrivit McKinsey& Company.
conectivitatea va crește exponențial prin combinarea telefoniei mobile 5G cu IoT și va produce schimbări în mediul de afaceri, de la digitalizarea industriei prelucrătoare (prin controlul de la distanță), până la descentralizarea furnizării de energie.
serviciile cloud și edge computing vor alimenta dispozitivele înfometate de date și vor spori viteza și agilitatea companiilor, le vor reduce costurile și le vor întări cibersecuritatea.
noua generație de computere, cuantice și neuromorfice, va descătușa capacități de afaceri fără precedent.
inteligența artificială va trece la trainingul mașinilor.
„software 2.0” denumește tendința în care programatorii vor fi înlocuiți de rețele nuronale care folosesc mașinile pentru a dezvolta aplicații.
vor fi elaborate „arhitecturi ale încrederii” pentru a întări cibersecuritatea și apărarea împotriva atacurilor vcibernetice care au compromis peste 8,5 miliarde de setuir de date numai în 2019.
Revoluția Bio este noul val de invenție la confluența dintre biologie, capacitatea cibernetică avansată și inteligența artificială.
noua generație de materiale precum grafenul, nanoparticulele de bisulfit de molibden și nanomaterialele vor crește performanțele în nenumărate sectoare, de la farma și sănătate, la energie, transport, semiconductori și industria prelucrătoare.
noi tehnologii necesare pentru energia curată precum sursele regenerabile, rețelele inteligente, stocarea energiei, captarea și stocarea CO2 și multe altele

Diagrama acomodării la sustenabilitatea climatică

Traseul spre un viitor sustenabil climatic nu mai este opțional. Dar…

Nu există un răspuns unic și clar pentru a construi o economie globală care să acomodeze sustenabilitatea și incluziunea (socială) cu creșterea.

Totuși, există forțe puternice care leagă aceste trei elemente, conform sintezei McKinsey.

Liderii și strategii pot găsi soluțiile punând mai întâi întrebările potrivite – și recunoscând că acești trei factori nu pot fi tratați ca niște compromisuri.

De la grijile terestre la cele orbitale

Grijile terestre sunt mai aproape de oameni decât spațiul cosmic, dar devine tot mai presantă și grija pentru aglomerația de pe orbitele Pământului și pentru curățenia de resturile sateliților tot mai numeroși.

Peste 70.000 de noi sateliți vor fiplasați pe orbite și dacă doar cele mai recente planuri cunsocute se vor concretiza.

Noii sateliți vor fi de peste 6 ori mai numeroși decât toți cei 11.000 lansați în cei 64 de ani de la plasarea celui dintâi Sputnik în 1957.

Deși amenințarea cu fenomenele meteo extreme este mai mare, cifrele desre mizeria satelitară arată cât de departe ajunge lipsa de grijă.

Redresarea economică post–covid a statelor lumii va decurge inegal

După cum distribuția vaccinelor a fost inegală pe meridianele lumii, la fel și redresarea economică va înregistra mari decalaje între statele cu venituri reduse și medii și cele bogate.

Banca Mondială spune că inegalitățile se vor adânci, chiar dacă economia globală ar putea crește cu în cel mai puternic ritm de după recesiune din ultimii 80 de ani.

Economiile cu venituri mici vor înregistra cea mai lentă creștere din ultimii 20 de ani, cu excepția anului 2020, parțial din cauza ritmului lent al vaccinării.

Datoriile vor fi plătite tot mai greu, după ce au crescut exponențial

Datoriile publice și private, mai ales din economiile emergente și în curs de dezvoltare vor fi tot mai greu de plăti, după ce au crescut exponențial în timpul în timpul pandemiei.

Povara datoriei va fi simțită mult după ce virusul se va diminua, pe măsură ce costurile de servicii cresc, încetinind redresarea și împiedicând eforturile de dezvoltare, inclusiv în contextul schimbărilor climatice, spune raportul Global Economic Prospects al Băncii Mondiale.

Jumătate din țările cu venituri mici se aflau deja, înainte de pandemie, în situații de dificultate a datoriilor sau cu risc ridicat de probleme.

Această tendință vine după un deceniu în care lumea a cunoscut cea mai rapidă, mai mare și mai largă expansiune a nivelului datoriilor.

Situația este complicată și de faptul că, în tranziția de la răspunsul la pandemie la redresare, sprijinul fiscal nutrebuie retras prematur, dar trebuie și ca eficiența cheltuielilor publice să sporească, în același timp, din nevoia de sustenabilitate a datoriei.

Redresarea economică încetinește

2022 va fi un an în care creșterea economică va dezamăgi, dar va continua, potrivit unei analize a Capital Economics. Astfel:

În SUA, cererea ar putea rămâne puternică, dar constrângerile de ofertă vor fi o frână mai fermă asupra producției decât anticipează majoritatea analiștilor.
În China, va continua încetinirea determinată de construcții și, în țările emergente, creșterea va fi afectată de combinația politicilor mai stricte (fiscale și de cheltuieli), cu prețurile mai mici ale mărfurilor și cu persistența amenințării coronavirusului.
Prognozele capital Economics privind PIB-ul se situează sub majoritatea celorlalte estimări.
În timp ce FMI se așteaptă ca PIB-ul global să se extindă cu aproape 5% anul viitor, capital Economics estimează o creștere mai aproape de 4% (comparativ cu 6% în 2021).
Chiar dacă inflația generală va scădea peste tot în lume, inflația de bază va rămâne incomod de ridicată într-un număr de țări.
Creșterea bruscă prețurilor la energie se va calma în 2022. Dar…
În majoritatea economiilor avansate, o combinație de cerere puternică și deficit persistent de aprovizionare înseamnă că este puțin probabil ca inflația de bază să scadă la fel de repede pe cât se așteaptă factorii de decizie.
Majoritatea băncilor centrale vor înăspri politica anul viitor, dar în ritmuri diferite.