Noul proiect al legii sănătății: Contribuțiile obligatorii se împart la societăți non-profit și asigurători privați

Proiectul legii sănătății elaborat de Guvernul Ponta păstrează actualele case de asigurări de sănătate județene și le redenumește sub titulatura de  ”societăți mutuale de asigurări de sănătate” , cu caracter non-profit, însă alături de acestea li se vor face loc și societăților private de asigurări de sănătate în sistemul medical de stat.

”Asiguratorii de sănătate în sistemul de asigurări obligatorii de sănătate sunt persoane juridice române, constituite ca societăţi de asigurări şi societăţi mutuale de asigurări de sănătate”, prevede proiectul de lege.

În privința asigurărilor de sănătate, între proiectul propus și retras de guvernul Boc și proiectul actualului Executiv diferența rezidă în faptul că txtul precedent prevedea desființarea caselor județene de sănătate și înlocuirea lor cu asigurători privați, în timp ce actualul proiect introduce un sistem paralel.

Ce se va întâmpla cu casele județene, în noul proiect:

• Casele judeţene de asigurări de sănătate, a municipiului Bucureşti, respectiv CASA OPSNAJ (din sistemul de apărare, justiție și ordine publică) şi Casa MTCT (din Transporturi) se reorganizează în case de asigurări de sănătate regionale, până la data de 31.12.2013.
• La rândul lor, casele regionale de asigurări de sănătate se pot reorganiza, ca membru fondator, în societăţi mutuale de asigurări de sănătate, până la 31.12.2014.
• De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) rămâne pe poziții, dar își schimbă titulatura (și sensibil funcțiile) în Autoritatea Naţională de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate (ANRAOS).
• Patrimoniul caselor judeţene de asigurări de sănătate, a municipiului Bucureşti, respectiv CASAOPSNAJ şi Casa MTCT va fi preluat de către ANRAOS sau de către societăţile mutuale de asigurări de sănătate rezultate prin reorganizarea acestor case.
• Societăţile mutuale de asigurări de sănătate sunt societăţi nonprofit, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, care au ca obiectiv principal protejarea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a membrilor aderenţi.

Intră în scenă asiguratorii privați

Pentru a putea primi bani din cotizațiile salariaților la Findul național unic de sănătate, societăţile de asigurări trebuie să strângă minimum 15.000 de asiguraţi cu contracte de asigurări de sănătate facultative şi care şi-au exprimat în scris opţiunea de a primi de la acelaşi asigurator şi serviciile din pachetul de bază de servicii de sănătate.

Societăţile de asigurări autorizate trebuie să încheie contracte de asigurări obligatorii de sănătate numai cu asiguraţii care şi-au exprimat opţiunea de a încheia pe lângă contractele de asigurare facultativă şi contracte de asigurare obligatorie de sănătate;

Acești asigurători sunt obligați să nu rezilieze contractele de asigurări obligatorii de sănătate încheiate cu asiguraţii.

Cum se împart banii

Contribuțiile la asigurările de sănătate rămân cam aceleași: salariatul plătește 5,5% din venit, 5,2% achită angajatorul (pentru angajator, valoarea acestei contribuţii nu poate fi mai mică decât 5,2% aplicată la un salariu de mediu brut pe ţară, lunar, pentru fiecare angajat) și 5,5% achită asiguraţii cu plata contribuţiei din alte surse (valoarea acestei contribuţii nu poate fi mai mică decât 5,5% aplicată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar).

Banii sunt colectați de Autoritatea Națională de Adm,inistrare Fiscală (ANAF) care îi transferă la ANRAOS (actuala CNAS).

Mai departe, ANRAOS împarte banii astfel:

• o cotă de maximum 92% din Fondul național unic de asigurări de sănătate (FNUAS) calculată în funcţie de riscul de boală se distribuie asiguratorilor de sănătate, conform contractelor încheiate cu ANRAOS, pentru plata serviciilor de sănătate, în condiţiile stabilite prin acord-cadru, inclusiv a celor acordate în baza acordurilor internaţionale în domeniul sănătăţii la care România este parte.
• Din sumele distribuite asiguratorului de sănătate conform contractului încheiat cu ANRAOS, o cotă de maximum 2% se reţine de către acesta pentru cheltuieli de administrare şi funcţionare.
• o cotă de 2% din întregul FNUAS se distribuie pentru cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital ale ANRAOS.
• o cotă de 6% din FNUAS rămâne în contul ANRAOS, pentru echilibrarea ulterioară a riscurilor între asiguratori de sănătate, cu care ANRAOS este în relaţii contractuale.