Noul acord cu FMI ne obligă să privatizăm/restructurăm companiile de stat. Patru experți vorbesc despre ce să NU vindem - CursDeGuvernare.ro
joi

28 octombrie, 2021

Noul acord cu FMI ne obligă să privatizăm/restructurăm companiile de stat. Patru experți vorbesc despre ce să NU vindem

6 februarie, 2011

Guvernul urmează să încheie o Strategie concretă privind privatizarea şi restructurarea societăţilor cu capital de stat până în luna martie, ca o condiție pentru finalizarea acordului curent cu Fondul Monetar Internaţional şi înainte de demararea celui de-al doilea acord cu FMI.

În scrisoarea de intenţie transmisă FMI în 22 decembrie 2010, Guvernul se angajează să continue procesul de închidere sau de privatizare a celor zece mari societăţi de stat care produc pierderi – inclusiv Termoelectrica şi CFR Marfă. Potrivit unor zvonuri, pe lista societăților cu capital de stat care vor fi scoase la vânzare s-ar afla și cec Bank. Premierul Emil Boc a respins însă categoric posibilitatea privatizării CEC-ului.

Guvernul, deocamdată, trebuie să-şi facă o strategie vizavi de societăţile comerciale cu capital de stat. Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială îi cer Guvernului să-şi precizeze poziţia, ce anume, cât şi când să se privatizeze. Undeva cel mai târziu în martie trebuie definitivată strategia, pentru că merg discuţiile cu organismele financiare internaţionale” – au declarat pentru cursdeguvernare.ro surse apropiate negocierilor.

Despre ce companii vorbim și la ce bani speră guvernul


Circa 10 miliarde de euro speră Ministerul Economiei să obţină din vânzarea participaţiilor la companiile din subordinea sa, vizate pentru valorificare.

Din dividende şi dobânzi, statul obţine circa 200 de milioane de lei pe an, de pe urma acestor companii din subordinea Ministerului Economiei.

De asemenea, din privatizări s-ar mai adăuga un miliard de euro din vânzarea CFR Marfă, pe care Ministerul Tranporturilor se pregăteşte să o privatizeze, la solicitarea FMI.

În câteva cazuri de companii privatizabile, mizele sunt foarte serioase. În altele, e vorba de a scăpa statul de pierderile acumulate de ani de zile. Iată câteva exemple, din ambele categorii de societăți.


1. Petrom. Statul deține, prin ministerul economiei 20,64%, iar Fondul proprietatea administrează alte 20,11%. Încă din vara lui 2010, Ministerul economiei a primit mandat să valorifice pachetul pe care îl deține la Petrom. Demersul a rămas fără rezultat.

2. În domeniul energiei, statul ar mai putea vinde pachete minoritare (pentru a păstra controlul) la Romgaz. Și aici e o situație sensibilă, la care guvernatorul Mugur Isărescu s-a referit zilele trecute. Decizia privind Romgazul va fi una politică, cunoscută fiind experiența privatizării Petrom. Același lucru și aceleași temeri sunt valabuile și pentru Transelectrica.

Pe lângă valorificarea de pachete minoritare de acţiuni, Ministerul Economiei a pus pe gherghef şi privatizarea unor societăţi naţionale, unele dintre ele cu monopol în domeniul lor.

3. Pentru Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A., Ministerul Economiei a cerut mandat să iniţieze studii privind resursele de apă şi modul de valorificare al acestora, conţinând analize geologice şi hidrogeologice, un inventar al resurselor existente, modalităţi de exploatare, prognoze de piaţă şi evoluţie a consumului, iar în final ”va trebui să propună o serie de obiective clare referitoare la restructurarea şi privatizarea societăţii naţionale”. Și eici există voci care cer ca statul să nu scape din mână această resursă naturală.

4. Spectrul privatizării acoperă şi industria de apărare – la IOR S.A. şi ROMAERO S.A. Bucureşti ”se vor avea în vedere cooperări internaţionale şi atrageri de investiţii, sau lansarea unor oferte de privatizare, după caz”.

Ce cred economiștii

Daniel Dăianu: La CFR Marfă este jaf naţional. Statul ar obţine puţin din vânzarea de acţiuni la Romgaz


Fostul ministru al Finanţelor Daniel Dăianu s-a declarat pentru vânzarea de acţiuni la CFR Marfă, pentru a opri pierderile companiei, însă în cazul Romgaz consideră inoportună chiar şi vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni.

”La Romgaz, statul trebuie să-şi menţină controlul. Pot să-i ameliorez managementul, dar, după mine, este o companie cu funcţie strategică în domeniul energiei. În condiţiile de acum, ce câştigi dacă vinzi pachet minoritar la Romgaz? Obţii puţin”, a declarat Daniel Dăianu, pentru cursdeguvernare.ro.

Daniel Dăianu se declară, însă, pentru vânzarea de pachete minoritare la companii de stat pentru a ajuta managementul.

”Dacă ai putea să plasezi foarte bine, adică să ai câştiguri substanţiale, atunci, da. Dacă prin vânzări de pachete minoritare, poţi să aduci acţionari care să te ajute în managementul companiei, da, are o logică, dar altfel… La CFR Marfă este, într-adevăr, o nenorocire. CFR Marfă, după mine, ar trebui să fie o companie bună, dar acolo este jaf naţional şi acolo poţi să faci aşa ceva”, a spus fostul ministru de Finanţe.

Referitor la Societatea Naţională de Ape Minerale, economistul s-a arătat împotriva privatizării resurselor, însă s-a exprimat pentru creşterea redevenţelor la exploatarea de către firme private.

”La ape minerale, acolo aş băga redevenţe foarte înalte. În general, la resurse naturale, trebuie să fii foarte atent cu contractele.

În privinţa unei eventuale privatizări a CEC, Daniel Dăianu s-a declarat ferm împotrivă: ”Noi avem nevoie de capital autohton în sectorul bancar”.

Teodor Stolojan CEC-ul trebuie păstrat cu capital de stat și regândit ca funcționalitate


Pe fondul zvonurilor privind privatizarea cec Bank, prim-vicepreşedintele PDL, Theodor Stolojan, consideră că banca trebuie menţinută în proprietatea statului, însă trebuie regândită funcţionalitatea ei.

”CEC-ul este singura bancă, cu excepţia Eximbank, care a rămas cu capital de stat, şi aici Guvernul poate să realizeze obiectivul de majorare a capitalului mergând pe un flux normal, nu neapărat căutând în alte părţi capital. cec este totuşi o bancă profitabilă şi poate asigura în timp creşterea de capital de care are nevoie, producându-l”, a declarat Stolojan, pentru cursdeguvernare.ro.

Fostul prim-ministru a menţionat că Guvernul trebuie să orienteze cec spre oferirea de credite pentru cofinanţarea priectelor cu fonduri europene derulate de întreprinderile mici şi mijlocii.

”Această bancă trebuie păstrată cu capital de stat şi regândită funcţionalitatea. Guvernul are nişte priorităţi, finanţarea complementară a proiectelor pe fonduri europene. cec este o bancă comercială, nu doar de economii, dar guvernul poate fixa priorităţi, direcţii strategice, fără să deranjeze profitabilitatea băncii”, a spus Stolojan.

Referitor la intenţiile de privatizare a Societăţii Naţionale de Ape Minerale, Theodor Stolojan consideră că ”momentul actual nu este potrivit, vizavi de situaţia din zonă, nu numai situaţia României”.

”Şi noi, şi bulgarii şi alte ţări, şi perioada prin care trec principalele instituţii financiare şi bănci, unde este o perioadă de restructurare, de diminuare a raportului între capitalul propriu şi mărimea activelor, care au fost foarte mult umflate prin resurse atrase, împrumuturi. Deci, există o perioadă care nu s-a încheiat, în zona aceasta a sistemului financiar din ţările dezvoltate”, a explicat liderul democrat-liberal.

În schimb, CFR Marfă se poate privatiza, spune Stolojan. ”Nu este o problemă deosebită, sunt deja transportatori privaţi. Şi la transportul de persane au apărut operatori privaţi”, a argumentat el.

Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR: Nu e momentul oportun să vindem societățile din energie. CEC-ul trebuie să rămână la stat


”2011 nu va fi anul veniturilor din privatizare și nici nu trebuie să ne dorim acest lucru din cel puțin două motive: condițiile descurajatoare din mediul financiar și investițional european și global, precum și lipsa unor decizii interne cu privire la viitorul anumitor sectoare strategice și a rolului statului.

Teoretic s-ar putea obține încasări spectaculoase din privatizare, suma putând fi plasată oriunde între 5 și 10 miliarde de euro. Dar, întrebarea referitoare la oportunitatea privatizărilor rămâne.

Anii care urmează, chiar dacă nu vor mai fi ani ai crizei, vor consemna redesenarea regulilor europene și globale în domeniul instrumentelor financiare, al burselor, al piețelor de capital.

Și-a definit România oare interesul național în aceste domenii strategice? Voi încerca câteva exemple fără pretenția de a epuiza lista. În domeniul bancar, am mai putea privatiza o singură bancă – cec – decizie pe care o consider complet inoportună, deoarece ne-ar lăsa fără ultimul instrument prin care am putea măcar să încercăm să influențăm climatul creditării în România (decizii proprii în domeniul accesului IMM la finanțare, al finanțării fermierilor etc.).

Domeniul energetic pare a fi o sursă bogată de companii privatizabile. Se vorbește despre Transelectrica, Transgaz, despre producătorii din domeniul hidro. În contextul în care reașezări spectaculoase sunt de așteptat în politica energetică a UE, cred că avantajul de moment obținut prin privatizări grăbite doar de dragul încasărilor la bugetul statului și-ar dovedi în timp lipsa de viziune și oportunitate.

În privința metodelor se vorbește foarte mult despre privatizarea companiilor la bursă. Fără îndoială BVB are nevoie de o infuzie de companii listate și de consolidarea ce ar rezulta de aici, dar cred că suntem încă departe de o revenire a încrederii investitorilor și de o reașezare a cotațiilor bursiere la niveluri care ar justifica așteptări prea mari.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Anul 2011 va aduce unele rezultate modeste în domeniul privatizării din portofoliile AVAS și OPSPI, precum și, eventual, din patrimoniile din domeniul transporturilor și turismului. Nici în aceste domenii nu sunt, însă, întrunite condițiile economice, financiare și de stare a piețelor care să permită ca veniturile din privatizare să contribuie semnificativ la reducerea deficitului bugetar.

Sunt convins că în actualul context european și global este nevoie, poate mai mult decât oricând, de gândire strategică. Este nevoie de o atentă definire a obiectivelor naționale atât în domeniile amintite, dar și în altele, de exemplu în privința deciziilor de privatizare a Poștei Române și a participației statului la Romtelecom.”

Ilie Şerbănescu: Romgaz şi Transelectrica – interzise la privatizare

Economistul Ilie Şerbănescu a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că Guvernul nu trebuie să privatizeze şi nici să vândă pachete minoritare de acţiuni la companii energetice precum Transelectrica, Hidroelectrica, Romgaz sau Transgaz.

” Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica sunt interzise la privatizare. Este un act antinaţional să dai resurse. Nu există pachete minoritare. Astea nu se dau nimănui, astea sunt ale poporului român. Nici 3%. Ne vindem pe noi ca să facem ceva, dar nu resursele noastre”, a declarat Şerbănescu.

Fost ministru al Reformei, Șerbănescu mai consideră că privatizarea ar fi oportună doar pentru întreprinderile de stat neprofitabile.

El a respins şi privatizarea CFR Marfă, pe care o consideră o companie cu potenţial profitabil, însă falimentată special pentru a putea fi cumpărată mai uşor de cei interesaţi.

”Ar fi oportună o privatizare, dar, din păcate, ce ar trebui să privatizăm nu ia nimeni, CFR Marfă o ia, că de aia au distrus-o, ca să o ia. Oportună nu este o privatizare, decât de întreprinderi falimentare, dar nu FALIMENTATE”, a accentuat Ilie Şerbănescu.

”Ce a fost de dat s-a dat. Acum nu mai sunt decât două categorii de companii de stat: unele care sunt degeaba de scos la privatizare şi altele interzise la privatizare”, a completat el.

De asemenea, fostul ministru a arătat că sectoarele cu pierderi mari nu pot fi managerizate, motiv pentru care Guvernul trebuie să intervină doar pentru a reduce pierderile.

”Sunt domenii care nu pot fi managerizate mai bine, ci reduse pierderile – companiile din cărbuni. Cine le ia la privatizare? Aici le lichidăm. Scoatem 40% din producţia de energie şi o aruncăm şi cine o pune? Cine o face? Capitalul străin?! Capitalul străin nu are posibilităţi să intre producţia de energie de 20 ani, n-a făcut-o până acum”, a concluzionat Ilie Şerbăescu.

Cât despre zvonurile privind privatizarea CEC, ” în afară de faptul că ar fi caraghioslâc, nu are nicio importanţă”.

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Pingback: despre 2012

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Pingback: despre 2012

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr