Decizia UE de a reduce, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% (în loc de 40%) faţă de nivelurile din 1990, înseamnă investiţii de 3.600 miliarde de euro și ar avea un impact cumulat asupra PIB de peste 8.000 de miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de The European House – Ambrosetti și Fundaţia Enel.
Chiar și cu pachetul de politici europene „Fit for 55”, însă, „Europa va atinge noul obiectiv pentru 2030 în materie de surse regenerabile în 2043, ceea ce ar fi prea târziu. Capacitatea de a investi trebuie să crească în mod dramatic dacă vrem să fructificăm oportunitatea” spune studiul „Europen Governance of the Energy Transition”.
Trei probleme
Studiul arată că există trei probleme principale privind guvernanţa tranziţiei energetice în Europa: energia este o competenţă comună, a statelor membre şi UE, apoi există o nevoie în creştere de a pune în aplicare un nou sistem de aplicare „indirect” şi, în cele din urmă, este necesar să se consolideze noul mecanism de gestionare a obiectivelor ecologice.
(Citiți și: „Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană”)
Pentru a depăşi provocările evidenţiate mai sus, studiul propune:
- o consolidare a cooperării în guvernanţa tranziţiei energetice, recunoscând oficial rolul său critic şi adoptând o abordare regională pentru a favoriza integrarea pieţei europene.
- încurajarea Mecanismului de Ajustare a Frontierelor de Carbon (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism) la nivel internaţional şi
- promovarea unor mecanisme mai eficiente pentru a asigura conformitatea contribuţiilor determinate la nivel naţional (NDC) în linie cu obiectivele Acordului de la Paris.
