Țările din zona euro ar putea fi nevoite anul viitor să reducă cheltuielile guvernamentale nete cu mai mult decât se anticipase anterior pentru a se conforma noilor reguli fiscale ale UE, au semnalat luni miniștrii de finanțe din grupul celor 20 de state membre.
Schimbare subtilă de orientare fiscală
Într-o declarație publicată luni seara după reuniunea Eurogrup de la Bruxelles, miniștrii au transmis că aplicarea cadrului de guvernanță revizuit al blocului va „conduce la o poziție fiscală contractivă pentru zona euro în ansamblu în 2025”.
Declarația a precizat că o astfel de politică restrictivă este „adecvată” având în vedere necesitatea „de a spori sustenabilitatea fiscală” și de a contribui la asigurarea unei scăderi continue a presiunilor inflaționiste.
Documentul de luni diferă subtil, dar semnificativ, de o declarație anterioară a Eurogrup publicată în martie, care a vorbit despre necesitatea unei „poziții fiscale generale ușor contractantă” în zona euro în 2025.
(Citește și: ”Eurogrup spune că noile reguli fiscale impun reduceri ale cheltuielilor publice”)
Argumentele președintelui Eurogrup
Președintele Eurogrup, Paschal Donohoe (foto), a declarat că schimbarea se datorează faptului că mai multe state membre decât s-a anticipat inițial vor atinge conformitatea fiscală pe o perioadă de patru ani, nu de șapte ani. „Ceea ce s-a întâmplat între martie și acum este: Comisia și-a prezentat recomandările, iar evaluarea noastră este că, dacă acele recomandări sunt puse în aplicare, ceea ce cred că ar trebui să fie, va duce la o abordare mai contractantă decât la una ușor contractantă”, a spus el.
Comisia Europeană a anunțat luna trecută că va deschide așa-numitele „proceduri de deficit excesiv” (PDE) împotriva Belgiei, Franței, Italiei, Ungariei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, ale căror deficite au depășit 3% din PIB anual în 2023. Comisia a mai constatat că România, care se estimează că va avea cel mai mare deficit al blocului în acest an și singura țară din UE care face obiectul unui EDP în curs, „nu a luat măsuri eficiente” pentru a-și îmbunătăți poziția fiscală generală.
”Nevoile de ajustare nu sunt mai mici decât păreau în martie”
Remarcile lui Donohoe au fost repetate de un înalt oficial al UE, care a discutat cu Euractiv sub condiția anonimatului.
„Cred că este corect să spun că cel puțin nevoile de ajustare nu sunt mai mici decât păreau în martie”, a spus oficialul. „Depinde mult dacă țările depun cereri de extindere a perioadei de conformare. Deci, dacă efortul de ajustare este distribuit pe șapte ani, atunci efortul inițial va fi mai mic și vom fi mai aproape de expresia „contracție ușoară”. Dacă o vor face în patru ani, cum e de preferat, atunci cred că putem renunța la cuvântul „ușor”.
Noile reguli fiscale
Noile reguli fiscale ale UE, care au intrat în vigoare în aprilie anul acesta, mențin pragurile inițiale ale deficitului și ale datoriei de 3% și, respectiv, 60% din PIB-ul anual, care au fost consacrate în Pactul de Stabilitate și Creștere (SGP) al blocului în anii 1990. Cu toate acestea, se relaxează cerința PSC de a reduce excesul de datorie națională față de PIB cu 1/20 în fiecare an.
Statele membre care încalcă cele două limite trebuie să urmeze planuri bugetare personalizate recomandate de Comisia Europeană, care detaliază modul în care pot aborda conformitatea fiscală în termen de patru ani sau, dacă nivelul datoriei este moderat și se fac reforme specifice, șapte ani.
Potrivit Fondului Monetar Internațional, se preconizează că zona euro va crește cu doar 0,8% în acest an, mai puțin de jumătate din rata medie de creștere a economiilor avansate.
Consiliul Fiscal European vede un sprijin fiscal mai mare decât este justificat
Declarația Eurogrup vine la doar două săptămâni după ce Consiliul Fiscal European (EFB), un organism consultativ independent al UE, a cerut țărilor din zona euro să implementeze un „impuls restrictiv considerabil” în 2025.
„Sprijinul fiscal din zona euro va rămâne substanțial, cu mult peste ceea ce este justificat de perspectivele macroeconomice”, a spus EFB, adăugând că în prezent se estimează că țările din zona euro vor reduce cheltuielile cu doar 0,1% din PIB-ul anual anul viitor.
Consiliul a spus că țările cu „niveluri foarte ridicate ale datoriei”, inclusiv Franța, Italia și Spania – a doua, a treia și a patra economie a UE ca mărime – ar trebui să „depună un efort suplimentar pentru a-și reduce deficitele bugetare subiacente”.
Deficitul fiscal general al zonei euro va scădea la 2,8% anul viitor, în scădere de la 3,6% în 2023, potrivit celei mai recente prognoze economice ale Comisiei. Între timp, se estimează că nivelul general al datoriei va rămâne în 2024 la nivelul de 90% din PIB anual de anul trecut, pentru a ajunge la 90,4% în 2025 – cu mult peste limita de 60% a blocului.
***
