Noile reguli fiscale ale Uniunii Europene vor necesita o reducere a cheltuielilor guvernamentale nete anul viitor, dar nevoile de investiții vor rămâne primordiale, au declarat luni miniștrii de finanțe din zona euro.
„Pe baza celor mai recente date disponibile, cerințele cadrului revizuit de guvernanță economică s-ar traduce într-o orientare fiscală generală ușor contractantă în zona euro în 2025”, arată un comunicat al Eurogrup publicat după întâlnirea de la Bruxelles, de luni după-amiază.
Eurogrup invocă nevoia de consolidare a sustenabilității fiscale
Documentul adaugă că o astfel de politică restrictivă este „adecvată în lumina perspectivelor macroeconomice actuale”, și anume nevoia de „consolidare a sustenabilității fiscale” și de a asigura reducerea continuă a crizei inflaționiste din Europa.
Poziția Eurogrup vine pe fondul unei contracții fiscale în curs de desfășurare în UE, deficitul bugetar general al blocului urmând să scadă de la 3,2% la 2,8% în acest an, potrivit ultimei prognoze a Comisiei Europene.
Mulți experți consideră că o astfel de consolidare fiscală are drept consecință o creștere modestă a PIB-ului UE: săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană și-a revizuit în jos prognoza de creștere pentru 2024 pentru zona euro de la 0,8% la 0,6% – cu doar 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2023.
Cum s-au modificat regulile Pactului de Stabilitate
Noile reguli fiscale ale UE, propuse pentru prima dată de Comisia Europeană în aprilie 2023, le modifică pe cele consacrate în Pactul de Stabilitate și Creștere (SGP) care datează din anii 1990. Regulile revizuite mențin pragurile inițiale de deficit și pentru datoria publică – 3%, respectiv 60% din PIB – dar slăbesc cerința de a reduce excesul de datorie națională cu 1/20 în fiecare an.
Statele membre care încalcă limitele menționate mai sus trebuie să urmeze planuri bugetare personalizate stabilite de Comisia Europeană pentru o perioadă de patru ani sau, în unele cazuri, o perioadă de șapte ani.
Țările cu rate de îndatorare de peste 90% din PIB trebuie să își reducă deficitul cu un punct procentual anual în medie, în timp ce cele cu niveluri de îndatorare între 60% și 90% din PIB trebuie să-și reducă ratele de îndatorare cu 0,5 puncte procentuale pe an.
Pactul de Stabilitate a fost suspendat în 2020 pentru a permite cheltuieli mai mari în timpul pandemiei de Covid-19. Suspendarea a fost prelungită ulterior până în 2024, după ce invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a dus la creșterea prețurilor la energie în UE.
***
