Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2022, de la 4,8% din PIB la 2,2% din PIB, potrivit noului raport World Economic Outlook.
Fondul anticipează totodată un avans de 9,3% al inflației, de la 5% în 2021, un deficit de cont curent de 7% din PIB (similar cu cel de anul trecut, de 7,1% din PIB) și o rată a șomajului de 5,6%, în ușoară creștere față de anul trecut, când s-a ridicat la 5,3%.
FMI se așteaptă ca activitatea economică din România să înregistreze un avans de 3,4% din PIB în 2023, ritm de creștere care ar urma să se mențină în următorii cinci ani, proiecția de creștere pentru 2027 fiind de 3,5% din PIB.
În privința poziției externe a României, specialiștii Fondului întrevăd o îmbunătățire a acesteia, respectiv o scădere a deficitului de cont curent la 5,6% din PIB până în 2027.
Noul raport FMI anticipează o încetinire a creșterii economice de la nivel global la 3,6% în 2022 și 2023, cu 0,8 puncte procentuale, respectiv 0,2 puncte procentuale mai puțin decât prognozele anterioare, după revenirea puternică din 2021, de circa 6,1% din PIB.
”Războiul din Ucraina a declanșat o criză umanitară costisitoare care necesită o rezolvare pașnică. În același timp, daunele economice cauzate de conflict vor contribui la o încetinire semnificativă a creșterii globale în 2022 și vor contribui la creșterea inflației. Prețurile combustibililor și alimentelor au crescut rapid, lovind cel mai puternic populațiile vulnerabile din țările cu venituri mici”, explică specialiștii FMI.
Pentru următorii ani, FMI anticipează o decelerare a creșterii la 3,3% pe termen mediu.
Scumpirea mărfurilor și presiunile din ce în ce mai mari asupra prețurilor au înrăutățit prognozele de inflație pentru 2022, la 5,7% în economiile avansate și 8,7% în economiile emergente și în curs de dezvoltare – cu 1,8, respectiv 2,8 puncte procentuale mai mari decât estimările din ianuarie.
”Eforturile multilaterale de a răspunde crizei umanitare, de a preveni fragmentarea economică, de a menține lichiditatea globală, de a gestiona criza datoriei, de a aborda schimbările climatice și de a pune capăt pandemiei sunt esențiale”, se mai arată în raport.
***
