Recrudescența inflației din aprilie pune presiuni noi pe politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR), cu două zile înaintea unei ședințe a consiliului său de administrație pe această temă.
Astfel că, dacă până acum analiştii prevedeau menţinerea în 2019 a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul actual, mai nou nu exclud posibilitatea unei majorări cel mai târziu până la sfârşitul anului.
„Credem că au crescut considerabil şansele pentru cel puţin o creştere (a dobânzii de referinţă BNR) în acest an”, scrie Erste Group Reserch (EGR) în nota emisă după anunţul INS privind inflaţia pe aprilie.
(Citiţi şi: Rata anuală a inflației rămâne pe tendința de creștere: 4,1% în aprilie. Analiștii își refac calculele)
Este o schimbare semnificativă de perspectivă faţă de cea anterioară, care prevedea dobânda BNR menţinută la 2,50% până în primul trimestru al anului 2020.
Acum, EGR vede 60% şanse ca o majorare să fie decisă chiar miercuri, având în vedere efectele OUG 114, care a păstrat, şi după modificări, taxele impuse în talecomunicaţii, iar preţurile la alimente şi combustibili au crescut ca urmare a scumpirii petrolului, iar deficitul comercial creşte odată cu salariile.
Totuşi, „contextul electoral şi relaţiile tensionate dintre banca centrală şi anumite părţi ale spectrului politic fac şi mai dificilă o decizie de majorare în această săptămână”. Apoi, însă, BNR riscă să intre în „criză de timp, dacă vrea să obţină un impact de la o decizie privind dobânda”, adaugă analiştii EGR.
Complicaţii valutare
Analiştii Erste, ca şi cei ai Băncii Transilvania şi ai ING Bank constată creşterea tensiunilor pe piaţa monetară, dar mai ales pe piaţa valutară.
„Este probabil ca BNR să permită o anume depreciere a leului, odată ce febra electorală se va calma”, spune o notă ING.
„Ne aşteptăm ca BNR să devină mai inovativă pentru a trata efectele schimbărilor legislative care au afectat mecanismul de transmisie (a deciziilor sale de politică monetară, n.r.) şi să-şi înnoiască trusa de instrumente”, conchide nota ING.
Alternativa la o majorare a dobânzii ar putea fi o politică mai restrictivă a lichidităţilor, „care însă ar avea un impact redus în următoarele două luni, dată fiind poziţia acestora din piaţă, mai relaxată în prezent”, spun analiştii Erste.
„Şi atunci singura alternativă rămasă ar fi cea a intervenţiilor directe pe piaţa valutară (în sprijinul monedei naţionale, n.r.), care însă riscă să ducă leul pe un teritoriu nesustenabil, mai ales având în vedere contextul global mai puţin favorabil”, conchide EGR.
La rândul său, Banca Transilvania atrage atenţia „la persistența presiunilor inflaționiste pe termen scurt, mai ales în contextul tensiunilor din piața forței de muncă și provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic (cu impact asupra cursului valutar)”.
Divergențele indicatorilor româneşti „comparativ cu Zona Euro indică creșterea probabilității persistenței tensiunilor pe piața monetară (în sensul creșterii costurilor de finanțare) și pe piața valutară (în direcția deprecierii monedei naționale) în perioada următoare”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania.
Pe de altă parte, însă, băncile şi-au păstrat previziunile de scădere a inflaţiei în acest an şi în 2020, dar şi au corctat în sus nivelurile estimate, contând fie pe o eventuală majorare a dobânzi de politică monetară, fie pe un control mai strict al lichidităților, inclusiv prin intervenții pe curs.
