fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – Guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE

de Mariana Bechir , 6.7.2020

Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că forma actuală a proiectului poate genera abuzuri ale angajatorilor și nu conțin niciun niciun fel de protecție a salariaților.

Săptămâna aceasta, partenerii sociali – reprezentanții Guvernului, patronate și sindicate – au convenit să reia discuțiile după ce proiectul de OUG va fi refăcut, la cererea organizațiilor sindicale, care au acuzat o complicitate a celorlalte două părți aflate la masa de negocieri.

Proiectul propune o serie de modificări ale Codului Muncii pentru ca activitatea economică să fie menținută la un flux continuu și operată sub anumiți parametri de eficiență economică, în situații excepționale precum starea de urgență, stare de alertă sau altele. Nu lămurește care sunt celelate situații, un detaliu ce va fi lămurit de autorități, pentru a respecta standardele

Concret, modificările vor reglementa munca cu program redus în situații extreme, “Kurzarbeit”-ul pe care germanii și elvețienii l-au legiferat încă din anii ’20 și care a ajutat economiile europene și în timpul pandemiei de coronavirus.

 (Citiți și: “Record istoric: peste 25% din angajații europeni se aflau în șomaj tehnic în luna mai. Situația pe țări, modalități de plată”)

Ce prevede proiectul:

  • În cazul reducerii temporare a activităţii cauzată de existența stării de urgență, a stării de alertă sau a altei situații excepționale constatate prin act normativ, angajatorul are posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și reducerea corespunzătoare a salariului.
  • Decizia de modificare a timpului de muncă și a salariului se comunică salariatului cel târziu în ziua lucrătoare anterioară producerii modificării și se transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor.
  • (3) Pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă salariaţii afectați de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă (se pierd 12,5% din venituri și contribuții)
  • Indemnizația prevăzută la alin. (3) este suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj în condițiile, termenele și procedura de decontare stabilite ulterior prin HG și după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea.

Obiecțiile sindicatelor, poziția patronatelor

Anunțarea reducerii programului, posibilă cu doar câteva ore înainte de a se aplica

Cartel Alfa și Blocul Național Sindical (BNS) au elaborat o listă de obiecții argumentate, pornind chiar de la faptul că decizia este luată unilateral de angajator, fără consultarea organizațiilor sindicale, și mai ales că anunțarea angajaților se poate face cu doar o zi înainte de a se aplica reducerea programului de lucru.

La acest punct, atât patronatele, cât și Guvernul au acceptat să introducă în forma viitoare a proiectului un termen mai larg, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

În opinia BNS, așa cum arată în momentul de față proiectul, povara situațiilor de criză va fi susținută exclusiv de angagajați și stat, singurii care înregistrează pierderi.

De cealaltă parte, patronatele precizează că angajatorul se achită de obligațiile sale, plata orelor de muncă efectuate.

OUG precizează că subvenția este finanțată din banii fondului pentru șomaj, însă acesta este insuficient. Contribuția la fondul de șomaj, plătită de angajator, a fost coborâtă la doar 0,45% aplicată fondului de salarii, începând cu 2017, când contribuțiile sociale au fost transferate de la angajator la angajat.

Reprezentanții Ministerului Muncii au explicat că fondurile pentru subvenționarea salariilor vor fi asigurate prin programul SURE. Ele sunt însă disponibile sub formă de împrumut, iar BNS consideră că acest detaliu ar trebui “să crească în mod exponențial atenția și grija în utilizare”, în condițiile în care România “sprijină angajatorii într-un mod mai consistent chiar decât cel aplicat în Germania și invocat ca exemplu”.

Ajutorul statului nu este condiționat de păstrarea angajaților pe o anumită perioadă. Cum procedează alte state

Proiectul de OUG nu condiționează în niciun fel ajutorul de păstrarea lucrătorilor pentru care o companie cere sprijin.

Cum procedează în pandemia coronavirus alte state, conform studiului realizat luna trecută de Institutul European al Sindicatelor, din Bruxelles, care efectuează cercetări pentru dialogul tripartit de la nivel UE:

  • majoritatea statelor membre condiționează acordarea subvenției de menținerea lucrătorilor afectați pe diferite intervale de timp. Excepție fac Belgia, Finlanda, Germania, Letonia, România (acordarea fondurilor pentru șomaj tehnic nu a impus și interzicerea concedierii) și Slovenia.
  • În Germania, această protecție este stabilită prin contractele colective de muncă, la fel ca alte condiționări.
  • În Bulgaria, Franța și Lituania, protecția împotriva disponibilizării este pe o perioadă dublă celei în care firmele au beneficiat de ajutor.
  • În Cipru, în cazul suspendării parțiale a activității protecția se prelungește doar o lună după încetarea sprijinului statului, iar în Slovacia – două luni.
  • În Ungaria, angajatorii trebuie să păstreze același nivel de angajați până la sfârșitul lunii decembrie 2020.
  • În Austria, perioada protecției variază în funcție de cea a subvenției, de exemplu merge până la patru luni când ajutorul statului este acordat șase luni.

În momentul de față, la nivel european se discută condiționări noi, tocmai pentru ca povara să fie suportată de toate părțile – firmele beneficiare de finanțări din programul SURE să nu distribuie dividende și să nu aibă sediul în paradisuri fiscale. Logica din spatele măsurii este că firmele trebuie să-și folosească întâi resursele proprii, înainte de a apela la fonduri publice.

Potrivit unui document în lucru al Comisiei Europene, executivul Uniunii are deja propuneri pentru stabilirea unor reguli comune la nivelul blocului comunitar.

Deocamdată, statele au utilizat aceste restrângeri doar pentru creditele garantate acordate.

Exemple:

  • Franța a fost printre primele care anunțat că firmele care aplică pentru amânarea plății taxelor și contribuțiilor pe muncă sau credite garantate de stat nu au voie să plătească dividende acționarilor din Franța și din străinătate.
  • Ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, a făcut de asemenea apel la companii să se abțină de la plata dividendelor și dacă au promit ajutor pentru schemele de muncă cu program redus.
  • În Germania, interdicția este aplicată în cazul împrumuturilor, nu și al schemelor de lucru flexibile.
  • În Elveția, nu pot fi acordate dividende și bonusuri doar cei care au beneficiat de credite de stat, dar o comisie parlamentară a cerut ca măsură să fie extinsă și pentru subvențiile legate de salarii.
  • Reguli similare există și în Suedia și Danemarca.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2020

Lăsați un comentariu


Europa

G20: Italia vrea impunerea unor condiții de muncă mai bune pentru terții care lucrează cu multinaționalele

Adrian N Ionescu

Italia va solicita țărilor din Grupul G20 să ceară ca marile mutinaționale să îşi asume responsabilitatea pentru condiţii de muncă oferite de furnizorii lor, ca… Mai mult

Stiri

Cel mai mare consumator de energie și-a redus consumul cu 3,9% – INS

Consumul brut de energie din industrie – cea mai energo-intensivă, industria metalurgică, a fost anul trecut de 55.643,5 TJ (terajoule – un milion de jouli),… Mai mult

Stiri

Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute

Redacţia

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini… Mai mult

Stiri

Ajutoare de urgență pentru gospodăriile inundate – procedură simplificată

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîţu a anunțat duminică, la o videoconferinţă cu prefecţii, că se lucrează la o procedură simplificată de acordare a ajutoarelor de urgență destinate… Mai mult

Stiri

Ilie Bolojan: Instituțiile publice, gândite ca o bază de angajări – am dat afară 60 din 80 și fac exact aceleași lucruri cu 20 de oameni

Vladimir Ionescu

Instituţiile publice au fost gândite “să fie o bază de angajări”, astfel încât au ajuns să fie supraîncărcate cu personal și cu salarii foarte mari,… Mai mult

Stiri

Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii

Redacţia

Nr. 90 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 18 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe… Mai mult

Europa

Peste 300 de cazuri înregistrate la Parchetul European, în primele 2 săptămâni de funcționare

Iulian Soare

Parchetul European a înregistrat peste de 300 de cazuri în primele două săptămâni de funcționare, a declarat procurorul șef al instituției, Laura Codruța Kovesi, într-un… Mai mult