fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – Guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE

de Mariana Bechir , 6.7.2020

Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că forma actuală a proiectului poate genera abuzuri ale angajatorilor și nu conțin niciun niciun fel de protecție a salariaților.

Săptămâna aceasta, partenerii sociali – reprezentanții Guvernului, patronate și sindicate – au convenit să reia discuțiile după ce proiectul de OUG va fi refăcut, la cererea organizațiilor sindicale, care au acuzat o complicitate a celorlalte două părți aflate la masa de negocieri.

Proiectul propune o serie de modificări ale Codului Muncii pentru ca activitatea economică să fie menținută la un flux continuu și operată sub anumiți parametri de eficiență economică, în situații excepționale precum starea de urgență, stare de alertă sau altele. Nu lămurește care sunt celelate situații, un detaliu ce va fi lămurit de autorități, pentru a respecta standardele

Concret, modificările vor reglementa munca cu program redus în situații extreme, “Kurzarbeit”-ul pe care germanii și elvețienii l-au legiferat încă din anii ’20 și care a ajutat economiile europene și în timpul pandemiei de coronavirus.

 (Citiți și: “Record istoric: peste 25% din angajații europeni se aflau în șomaj tehnic în luna mai. Situația pe țări, modalități de plată”)

Ce prevede proiectul:

  • În cazul reducerii temporare a activităţii cauzată de existența stării de urgență, a stării de alertă sau a altei situații excepționale constatate prin act normativ, angajatorul are posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și reducerea corespunzătoare a salariului.
  • Decizia de modificare a timpului de muncă și a salariului se comunică salariatului cel târziu în ziua lucrătoare anterioară producerii modificării și se transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor.
  • (3) Pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă salariaţii afectați de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă (se pierd 12,5% din venituri și contribuții)
  • Indemnizația prevăzută la alin. (3) este suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj în condițiile, termenele și procedura de decontare stabilite ulterior prin HG și după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea.

Obiecțiile sindicatelor, poziția patronatelor

Anunțarea reducerii programului, posibilă cu doar câteva ore înainte de a se aplica

Cartel Alfa și Blocul Național Sindical (BNS) au elaborat o listă de obiecții argumentate, pornind chiar de la faptul că decizia este luată unilateral de angajator, fără consultarea organizațiilor sindicale, și mai ales că anunțarea angajaților se poate face cu doar o zi înainte de a se aplica reducerea programului de lucru.

La acest punct, atât patronatele, cât și Guvernul au acceptat să introducă în forma viitoare a proiectului un termen mai larg, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

În opinia BNS, așa cum arată în momentul de față proiectul, povara situațiilor de criză va fi susținută exclusiv de angagajați și stat, singurii care înregistrează pierderi.

De cealaltă parte, patronatele precizează că angajatorul se achită de obligațiile sale, plata orelor de muncă efectuate.

OUG precizează că subvenția este finanțată din banii fondului pentru șomaj, însă acesta este insuficient. Contribuția la fondul de șomaj, plătită de angajator, a fost coborâtă la doar 0,45% aplicată fondului de salarii, începând cu 2017, când contribuțiile sociale au fost transferate de la angajator la angajat.

Reprezentanții Ministerului Muncii au explicat că fondurile pentru subvenționarea salariilor vor fi asigurate prin programul SURE. Ele sunt însă disponibile sub formă de împrumut, iar BNS consideră că acest detaliu ar trebui “să crească în mod exponențial atenția și grija în utilizare”, în condițiile în care România “sprijină angajatorii într-un mod mai consistent chiar decât cel aplicat în Germania și invocat ca exemplu”.

Ajutorul statului nu este condiționat de păstrarea angajaților pe o anumită perioadă. Cum procedează alte state

Proiectul de OUG nu condiționează în niciun fel ajutorul de păstrarea lucrătorilor pentru care o companie cere sprijin.

Cum procedează în pandemia coronavirus alte state, conform studiului realizat luna trecută de Institutul European al Sindicatelor, din Bruxelles, care efectuează cercetări pentru dialogul tripartit de la nivel UE:

  • majoritatea statelor membre condiționează acordarea subvenției de menținerea lucrătorilor afectați pe diferite intervale de timp. Excepție fac Belgia, Finlanda, Germania, Letonia, România (acordarea fondurilor pentru șomaj tehnic nu a impus și interzicerea concedierii) și Slovenia.
  • În Germania, această protecție este stabilită prin contractele colective de muncă, la fel ca alte condiționări.
  • În Bulgaria, Franța și Lituania, protecția împotriva disponibilizării este pe o perioadă dublă celei în care firmele au beneficiat de ajutor.
  • În Cipru, în cazul suspendării parțiale a activității protecția se prelungește doar o lună după încetarea sprijinului statului, iar în Slovacia – două luni.
  • În Ungaria, angajatorii trebuie să păstreze același nivel de angajați până la sfârșitul lunii decembrie 2020.
  • În Austria, perioada protecției variază în funcție de cea a subvenției, de exemplu merge până la patru luni când ajutorul statului este acordat șase luni.

În momentul de față, la nivel european se discută condiționări noi, tocmai pentru ca povara să fie suportată de toate părțile – firmele beneficiare de finanțări din programul SURE să nu distribuie dividende și să nu aibă sediul în paradisuri fiscale. Logica din spatele măsurii este că firmele trebuie să-și folosească întâi resursele proprii, înainte de a apela la fonduri publice.

Potrivit unui document în lucru al Comisiei Europene, executivul Uniunii are deja propuneri pentru stabilirea unor reguli comune la nivelul blocului comunitar.

Deocamdată, statele au utilizat aceste restrângeri doar pentru creditele garantate acordate.

Exemple:

  • Franța a fost printre primele care anunțat că firmele care aplică pentru amânarea plății taxelor și contribuțiilor pe muncă sau credite garantate de stat nu au voie să plătească dividende acționarilor din Franța și din străinătate.
  • Ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, a făcut de asemenea apel la companii să se abțină de la plata dividendelor și dacă au promit ajutor pentru schemele de muncă cu program redus.
  • În Germania, interdicția este aplicată în cazul împrumuturilor, nu și al schemelor de lucru flexibile.
  • În Elveția, nu pot fi acordate dividende și bonusuri doar cei care au beneficiat de credite de stat, dar o comisie parlamentară a cerut ca măsură să fie extinsă și pentru subvențiile legate de salarii.
  • Reguli similare există și în Suedia și Danemarca.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Și Cluj-Napoca intră în scenariul roșu; județul Alba, primul care a depășit incidența de 3 cazuri Covid la 1.000 de locuitori

Vladimir Ionescu

Cluj-Napoca, al doilea oraș al României ca populație intră din noaptea de marți spre miercuri pe codul roșu al restricțiilor anti-coronavirus. La fel ca și… Mai mult

Stiri

Florin Iordache, ales de Parlament președinte al Consiliului legislativ

Razvan Diaconu

Deputatul PSD Florin Iordache a fost votat marți de Parlament în funcția de președinte al Consiliului legislativ. Pentru numire au votat 185 de deputați și… Mai mult

Stiri

Rusia acuză SUA că orchestrează o revoluţie în Republica Moldova

Razvan Diaconu

Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse a acuzat marţi SUA că vor să instige la o revoluţie în Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidenţiale… Mai mult

Europa

Vânzarea de cetățenii – Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva Maltei și Ciprului

Iulian Soare

Comisia Europeană a lansat marți procedura de infringement împotriva Ciprului și Maltei, prin emiterea de scrisori de punere în întârziere cu privire la sistemele de… Mai mult

Stiri

Conferința națională RBL: Face to face cu viitorul

Advertor Point

Lumea, așa cum o știam, a suferit transformări majore! Suntem înconjurați de incertitudine și volatilitate. Avem însă la dispoziție instrumente și ancore care să ne… Mai mult

Stiri

DNA a cerut ridicarea imunității lui Nicolae Bănicioiu – acuzațiile: luare de mită, trafic de influență

Vladimir Ionescu

DNA anunță că a solicitat Parlamentului ridicarea imunității unui deputat acuzat de trafic de influență și luare de mită în formă continuată, în perioada în… Mai mult

Stiri

NATO va construi un centru spațial în Ramstein, Germania

Razvan Diaconu

Statele membre NATO urmează să anunțe joi construirea unui nou centru spațial, în Germania, transmite Deutsche Welle. Din această bază vor fi monitorizați și, ulterior,… Mai mult