Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că forma actuală a proiectului poate genera abuzuri ale angajatorilor și nu conțin niciun niciun fel de protecție a salariaților.
Săptămâna aceasta, partenerii sociali – reprezentanții Guvernului, patronate și sindicate – au convenit să reia discuțiile după ce proiectul de OUG va fi refăcut, la cererea organizațiilor sindicale, care au acuzat o complicitate a celorlalte două părți aflate la masa de negocieri.
Proiectul propune o serie de modificări ale Codului Muncii pentru ca activitatea economică să fie menținută la un flux continuu și operată sub anumiți parametri de eficiență economică, în situații excepționale precum starea de urgență, stare de alertă sau altele. Nu lămurește care sunt celelate situații, un detaliu ce va fi lămurit de autorități, pentru a respecta standardele
Concret, modificările vor reglementa munca cu program redus în situații extreme, „Kurzarbeit”-ul pe care germanii și elvețienii l-au legiferat încă din anii ’20 și care a ajutat economiile europene și în timpul pandemiei de coronavirus.
(Citiți și: „Record istoric: peste 25% din angajații europeni se aflau în șomaj tehnic în luna mai. Situația pe țări, modalități de plată”)
Ce prevede proiectul:
- În cazul reducerii temporare a activităţii cauzată de existența stării de urgență, a stării de alertă sau a altei situații excepționale constatate prin act normativ, angajatorul are posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și reducerea corespunzătoare a salariului.
- Decizia de modificare a timpului de muncă și a salariului se comunică salariatului cel târziu în ziua lucrătoare anterioară producerii modificării și se transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor.
- (3) Pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă salariaţii afectați de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă (se pierd 12,5% din venituri și contribuții)
- Indemnizația prevăzută la alin. (3) este suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj în condițiile, termenele și procedura de decontare stabilite ulterior prin HG și după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea.
Obiecțiile sindicatelor, poziția patronatelor
Anunțarea reducerii programului, posibilă cu doar câteva ore înainte de a se aplica
Cartel Alfa și Blocul Național Sindical (BNS) au elaborat o listă de obiecții argumentate, pornind chiar de la faptul că decizia este luată unilateral de angajator, fără consultarea organizațiilor sindicale, și mai ales că anunțarea angajaților se poate face cu doar o zi înainte de a se aplica reducerea programului de lucru.
La acest punct, atât patronatele, cât și Guvernul au acceptat să introducă în forma viitoare a proiectului un termen mai larg, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.
În opinia BNS, așa cum arată în momentul de față proiectul, povara situațiilor de criză va fi susținută exclusiv de angagajați și stat, singurii care înregistrează pierderi.
De cealaltă parte, patronatele precizează că angajatorul se achită de obligațiile sale, plata orelor de muncă efectuate.
OUG precizează că subvenția este finanțată din banii fondului pentru șomaj, însă acesta este insuficient. Contribuția la fondul de șomaj, plătită de angajator, a fost coborâtă la doar 0,45% aplicată fondului de salarii, începând cu 2017, când contribuțiile sociale au fost transferate de la angajator la angajat.
Reprezentanții Ministerului Muncii au explicat că fondurile pentru subvenționarea salariilor vor fi asigurate prin programul SURE. Ele sunt însă disponibile sub formă de împrumut, iar BNS consideră că acest detaliu ar trebui „să crească în mod exponențial atenția și grija în utilizare”, în condițiile în care România „sprijină angajatorii într-un mod mai consistent chiar decât cel aplicat în Germania și invocat ca exemplu”.
Ajutorul statului nu este condiționat de păstrarea angajaților pe o anumită perioadă. Cum procedează alte state
Proiectul de OUG nu condiționează în niciun fel ajutorul de păstrarea lucrătorilor pentru care o companie cere sprijin.
Cum procedează în pandemia coronavirus alte state, conform studiului realizat luna trecută de Institutul European al Sindicatelor, din Bruxelles, care efectuează cercetări pentru dialogul tripartit de la nivel UE:
- majoritatea statelor membre condiționează acordarea subvenției de menținerea lucrătorilor afectați pe diferite intervale de timp. Excepție fac Belgia, Finlanda, Germania, Letonia, România (acordarea fondurilor pentru șomaj tehnic nu a impus și interzicerea concedierii) și Slovenia.
- În Germania, această protecție este stabilită prin contractele colective de muncă, la fel ca alte condiționări.
- În Bulgaria, Franța și Lituania, protecția împotriva disponibilizării este pe o perioadă dublă celei în care firmele au beneficiat de ajutor.
- În Cipru, în cazul suspendării parțiale a activității protecția se prelungește doar o lună după încetarea sprijinului statului, iar în Slovacia – două luni.
- În Ungaria, angajatorii trebuie să păstreze același nivel de angajați până la sfârșitul lunii decembrie 2020.
- În Austria, perioada protecției variază în funcție de cea a subvenției, de exemplu merge până la patru luni când ajutorul statului este acordat șase luni.
În momentul de față, la nivel european se discută condiționări noi, tocmai pentru ca povara să fie suportată de toate părțile – firmele beneficiare de finanțări din programul SURE să nu distribuie dividende și să nu aibă sediul în paradisuri fiscale. Logica din spatele măsurii este că firmele trebuie să-și folosească întâi resursele proprii, înainte de a apela la fonduri publice.
Potrivit unui document în lucru al Comisiei Europene, executivul Uniunii are deja propuneri pentru stabilirea unor reguli comune la nivelul blocului comunitar.
Deocamdată, statele au utilizat aceste restrângeri doar pentru creditele garantate acordate.
Exemple:
- Franța a fost printre primele care anunțat că firmele care aplică pentru amânarea plății taxelor și contribuțiilor pe muncă sau credite garantate de stat nu au voie să plătească dividende acționarilor din Franța și din străinătate.
- Ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, a făcut de asemenea apel la companii să se abțină de la plata dividendelor și dacă au promit ajutor pentru schemele de muncă cu program redus.
- În Germania, interdicția este aplicată în cazul împrumuturilor, nu și al schemelor de lucru flexibile.
- În Elveția, nu pot fi acordate dividende și bonusuri doar cei care au beneficiat de credite de stat, dar o comisie parlamentară a cerut ca măsură să fie extinsă și pentru subvențiile legate de salarii.
- Reguli similare există și în Suedia și Danemarca.
