Așa numitul război al plăcuțelor de înmatriculare a propulsat tensiunile din Kosovo, fostă provincie a Serbiei care și-a declarat independența, până la cel mai înalt nivel de când UE încearcă să medieze un dialog dificil între Belgrad și Pristina.
Sârbii kosovari, majoritari în partea de nord a statului dominat, altfel, de etnici albanezi, s-au retras din toate instituțiile statului (inclusiv poliție, foto), pe care nu îl recunosc, de altfel, potrivit Agerpres.
Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, şi-a anulat vineri toate deplasările în străinătate din cauza situaţiei din Kosovo şi a anunţat că următoarele trei zile vor fi cele mai dificile din ultimii zece ani. A convocat guvernul şi contacte cu ambasadorii chinez şi rus la Belgrad, ca şi cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Guvernul kosovar a anunţat că va începe să dea amenzi şoferilor sârbi, care folosesc vechile plăcuţe de înmatriculare de dinainte de independenţă, şi va confisca vehiculele cărora nu le-a fost schimbat numărul de înmatriculare, până la 21 aprilie 2023.
Ce ascunde „războiul plăcuțelor de înmatriculare”
Aproximativ 10.000 de sârbi kosovari sunt vizaţi de ordinul intrat în vigoare la 1 noiembrie care le cere să îşi schimbe vechile plăcuţe de înmatriculare auto (care datează din anii 1990, când Kosovo era parte a Serbiei), cu plăcuţe de înmatriculare ale Republicii Kosovo.
Alţi aproximativ 40.000 de etnici sârbi, care locuiesc în părţi din Kosovo majoritar albaneze, folosesc plăcuţe de înmatriculare emise de Pristina.
Joia trecută, poliţia l-a demis pe şeful sârb al poliţiei locale din nord, Nenad Djuric, pentru că s-a opus respectării planului, aminteşte EFE.
„Am decis să părăsim (…) parlamentul, guvernul şi posturile noastre în cele patru municipalităţi din nord”, unde sârbii sunt majoritari, a declarat Goran Rakic, liderul principalului partid politic sârb din Kosovo, Lista sârbă (Srpska lista).
Sârbii din nord vor demisiona din toate instituţiile, inclusiv din poliţie şi tribunale, a subliniat el, după o întâlnire a reprezentanţilor acestei comunităţi sâmbătă la Zvecan.
Un focar de război pe cale de reactivare
Sârbii kosovari nu recunosc autoritatea oraşului Pristina, capitala în care se află instituţiile kosovare, nici independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, şi rămân loiali Serbiei, de care sunt dependenţi din punct de vedere financiar.
Potrivit lui Goran Rakic, această decizie va rămâne în vigoare „atâta timp cât Pristina nu va începe să respecte dreptul internaţional şi acordurile încheiate la Bruxelles”.
Autorităţile kosovare trebuie să revină asupra deciziei lor privind plăcuţele de înmatriculare şi să facă posibilă crearea unei Asociaţii a municipalităţilor sârbe, a insistat el.
Principalii susţinători ai Kosovo, Statele Unite şi Uniunea Europeană, l-au îndemnat pe prim-ministrul kosovar Albin Kurti să amâne cu încă 10 luni punerea în aplicare a hotărârii privind plăcuţele de înmatriculare, dar acesta a refuzat.
O încercare de a pune în aplicare decizia privind plăcuţele de înmatriculare a mai provocat tensiuni grave , cu demonstraţii zilnice şi blocarea traficului la cele două posturi de frontieră din nord.
(Citește și: „Conflict cu focuri de armă la granița dintre Kosovo și Serbia”)
Reacţionând la retragerea sârbilor din instituţii, Blerim Vela, şeful de cabinet al preşedintelui kosovar Vjosa Osmani, a acuzat Belgradul că încearcă să destabilizeze Kosovo prin susţinerea sârbilor din nord.
„Serbia îi constrânge şi îi incită pe sârbii din Kosovo să renunţe la locurile de muncă din instituţiile kosovare”, a scris Vela pe Twitter, citat sâmbătă de Reuters.
Kosovo, populat de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţa faţă de Serbia în 2008, pe care Belgradul nu o recunoaşte, iar cele două ţări sunt angajate din 2011 într-un dialog dificil sub auspiciile UE pentru a-şi normaliza relaţiile, la mai mult de un deceniu după un război care s-a soldat cu 13.000 de morţi, majoritatea kosovari albanezi.
În 2013, au ajuns la un acord, cunoscut sub numele de Acordul de la Bruxelles, care prevedea crearea Asociaţiei municipalităţilor sârbe, care să ofere districtelor cu majoritate sârbă o mai mare autonomie.
***
Urmărește-ne pe Google News
