Franța întreagă este în stradă pentru că președintele Macron a forțat creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. În România, vârsta de pensionare a bărbaților este de 65 de ani.
De fapt, autoritățile franceze au crescut nu atât vârsta de pensionare, cât perioada de contributivitate: de la 41,5 ani, la 43 de ani. Despre asta e vorba în revoluția din sistemul francez de pensii.
Dar cum stă România – în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale – adică acolo unde e vorba și de anii de contributivitate și de vârsta de pensionare, și de cuantumul pensiilor.
Ei bine, în ciuda vârstei de pensionare printre cele mai mari din UE (65 de ani), România are cei mai putini ani înregistrati, în mdie, de un român în câmplul muncii: adică de contributivitate: 31 de ani.
Mai jos, o analiză despre necesitatea reformelor atât de piața muncii, cât și pe cea a pensiilor – făcută de Ionuț Dumitru – economist-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.
(Redacția)
***
Din perspectiva cresterii economice pe termen lung, factorul munca joaca un rol important, mai ales intr-un context de imbatranire a populatiei ca tendinta globala, si in particular in Romania unde evolutiile demografice sunt chiar mai nefavorabile. Intr-un astfel de context, imbunatatirea participarii fortei de munca la activitatea economica este absolut necesara.
Un român muncește (contribuie) cei mai puțini ani față de celelalte state UE
Sunt cateva lucruri care ies in evidenta atunci cand analizam cifrele din piata muncii din Romania.
Populatia in varsta 15-64 de ani are o pondere de circa 65% in total, similar cu alte state din regiune sau cu media europeana. Insa, atunci cand ne uitam la populatia activa in intervalul de varsta 15-64 de ani, observam ca avem in Romania o pondere a acesteia in grupa sa de varsta de doar 65% populatie (a doua cea mai mica pondere din UE27, dupa Italia), cu aproape 10 pp sub media europeana si mult sub celelalte state din Europa Centrala si de Est.
Prin urmare, avem o pondere ridicata a populatiei inactive: elevi/studenți, pensionari, persoane casnice, persoane întreținute de altă persoană, persoane întreținute de stat sau de alte organizații si alte categorii.
Conform recensamantului din 2022, populația activă a scăzut în ultimii 10 ani cu circa 1 mn de persoane. Din populația totală de 19053815 persoane a României, 8185049 reprezintă persoane active (în 2011, la precedentul Recensamant, din populația totală de 20121641 persoane, populația activă era de 9180337 persoane). Populația inactivă este la recensamantul din 2022 de 10868766 persoane (fata de 10941304 persoane inactive la recensământul din 2011).
Din cele 10868766 de persoane inactive, elevi/studenți sunt 3477027 persoane, pensionari sunt 4288077 persoane, 1169829 persoane casnice, 1049167 persoane întreținute de altă persoană, 112636 persoane întreținute de stat sau de alte organizații, 273215 persoane întreținute din alte surse și 498815 persoane care au declarat „altă situație economică”.
Minus 5 ani de muncă față de media UE: nici jumătate din populația activă nu e înregistrată în piața muncii
Prin urmare, in circa 10 ani, populația României a scazut cu circa 1 milion persoane si scaderea se produce în zona persoanelor active, în timp ce populația inactivă rămâne relativ constantă.
(Citiți și: ”Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor””)
În tabelul de mai jos, cifrele comparative ale României și vecinilor ei față de media europeană de muncă: până și în Bulgaria se muncește cu 2 ani mai mult. (Date Eurostat la nivelul anului 2021):
Pe baza datelor din tabel, aferente anului 2021, pe segmentul de varsta 55-64 de ani se constata ca doar 46% din populatie este activa in piata muncii, cea mai mica pondere din UE, media UE fiind 64%.
Adica, din persoanele in varsta de 55-64 de ani, doar mai putin de una din doua persoane muncesc, iar cei care sunt in afara pietei muncii spun in proportie de 94% ca nu vor sa munceasca (mult peste procentul de 80% la nivel european).
O explicatie pentru aceasta situatie este fara indoiala numarul relativ mare de pensionari speciali iesiti la pensie si la varste usor peste 40 de ani. De altfel, dura vietii active in muca in Romania este de doar 31.3 ani, cea mai mica din UE.
Mai departe, din persoanele care muncesc doar 53% sunt salariati (inclusiv salariati in economia neobservata), iar din acestia doar 78% platesc taxe si impozite, restul fiind salariati la negru.
Din salariatii care platesc taxe si impozite, circa 25% sunt in sectorul public.
Reformarea pieței muncii și a sistemului de pensii
Cred ca este evident ca avem o problema serioasa in piata muncii.
Avem o participare prea mica la activitatea economica, iar stimulentele pentru a munci sunt slabe.
Avem un abuz de pensii speciale la varste foarte mici si oameni care ies la pensie prea repede, pentru care statul a cheltuit resurse insemnate pentru a-i pregati, permitandu-le sa iasa la pensie probabil in varful vietii lor profesionale (45-50 de ani).
Avem prea putini salariati si multe alte forme de venit mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal (PFA, PFI, drepturi de autor, venituri salariale mascate in dividende la microintreprinderi).
Avem de asemenea multa munca la negru si foarte multi salariati cu salariul minim pe economie (care probabil sunt platiti suplimentar la negru din dividende pe care compania le retrage la un cost fiscal mult mai mic).
Rezolvarea problemelor din piata muncii semnalate mai sus consta in primul rand (nu neaparat in ordinea importantei) in reforma sistemului de pensii in general si stimularea prelungirii vietii active si regandirea din temelii a sistemului de pensii speciale care este astazi un abuz din multe puncte de vedere (in special din perspectiva varstei prea mici de pensionare si din perspectiva cuantumului mult prea generos al pensiei speciale, care de foarte multe ori depaseste chiar nivelul de venit din viata activa).
(Citiți și: ”Pensiile speciale – propunerile Băncii Mondiale de reducere a inechităților din sistemul românesc de pensii”)
In al doilea rand, trebuie regandite stimulentele fiscale. In aceste sens, trebuie redusa povara fiscala pe munca salariala care este astazi prea ridicata si crescuta sarcina fiscala la alte forme de venit, in special cele mai susceptibile ca mascheaza de fapt venituri salariale.
O clarificare privind pensiile speciale
Pentru a evita confuzia care exista in spatiul public romanesc, conform Comisiei Europene, o pensie este considerată o „pensie specială” dacă este simultan:
(i) alocată pe baza activității profesionale sau a statutului special;
(ii) finanțata public – „Pilonul 1”; și
(iii) mai avantajoasa decât schema generală.
Avantajele comparativ cu schema generală includ unul sau mai mulți dintre următorii factori:
(i) perioada de cotizare contabilizată mai favorabil;
(ii) beneficii de pensie mai mari;
(iii) regula de indexare mai favorabilă;
(iv) vârsta de pensionare mai mică;
(v) finanțare de stat mai mare; și
(vi) alte beneficii în comparație cu sistemul principal.
QED.
***
4 răspunsuri
Foarte corecta expunerea „definitiei” pensiei speciale
Pacat ca specialii cocotati la varf sunt impotenti in cuget si simtire.
Vorba batranicii intrebata daca alesii s-au facut simtiti in zona dupa ce au primit votul : „Da de unde maica! sunt total nesimtiti pe aici!”.
Articolul pornește de la o premisă greșită.
Adică induce iluzia că românii ies la pensie pentru limita de vârstă.
( care e la 65 de ani)
In realitate , se folosește masiv , aproape în totalitate , cealaltă forma de pensionare.
Respectiv ” pensia anticipata”.
( Mai este și ” pensia anticipata partial” pe care o folosesc extrem de puțini deoarece vârsta de pensionare e și mai scăzută dar și penalizata de valoarea pensiei mult reduse)
La ” pensia anticipata ” doar vârstă de pensionare e mai scăzută și anii necesari de vechime in munca sunt mai putini.
Suplimentar , pensia anticipata , nu cunoaște reduceri de bani pentru speciali.
Deoarece asigura același procent de pensie ( 85%) dar cu mult mai puțini ani de muncă.
Din acest motiv avem o masa enormă de speciali cu pensi mari la vârste de doar 40- 45 de ani.
( a nu se uita că „păcatul original” a fost în 1990, când FSN a permis oricui să se pensioneze la 55 de ani cu doar 15 ani vechime in munca)
PS.
Cum statul român NU are nici in 2023 o evidenta INDIVIDUALA a plătitorilor de contribuții ( cu corolarul că nu știe nici câți bani a livrat respectivul contribuabil ca contribuție pentru pensie in anii de activitate în câmpul muncii) este impropriu a discuta mereu de contribuții, corelarea lor cu pensia.
In Romania pensia e RETRIBUTIVA.
La toate categoriile de contribuabili.
– Legata de punctul de pensie ( care nu intra absolut nimic cu contribuțiile vărsate) pentru muritorii de rând.
-Legata de media unor salarii pentru cei cu pensi speciale / de serviciu.
Când cineva in Romania va avea pensia BRUTA lunara calculată strict contributiv ( suma strânsă în contul pensionistic individual și împărțită la un număr standard de x sau y ani de pensie și ulterior din nou împărțită la cele 12 luni ale anului) vom avea primii pensionați cu pensie bruta CONTRIBUTIVA.
Pina atunci, tot e pura demagogie, manipulare mediatica ascunzând (voit) cum se calculează pensile in oricare țară occidentală versus sistemul romanesc.
Este necesara reducerea la maximum posibil a functiilor de conducere si a celor auxiliare din structurile administratiei centrale si locale (dupa unul din modelele tarilor cu democratie adevarata) pentru a impedica risipa resurselor, manifestarea obedientei si a nu ingradi independenta, integritatea si competenta profesionala a functionarilor publici in detrimentul cetateanului care asteapta rezolvarea problemelor sale cu obiecivitate si operativitate si nu in ultimul rind pentru a reduce cheltuielili bugetare efectuate abuziv pe principii clientelare;
– Pentru eficientizarea activitatii administratiei de stat trebuie adoptate acte normative care sa aiba ca efect pozitionarea normala a PIRAMIDEI TRIUNGHIULARE, care reprezinta la nivelul administratiei de stat, dar si a fiecarui minister, unitate centrala, agentie, etc. din sistemul social romanesc, structura de personal si in acelasi timp pe cea a folosirii fondurilor bugetare.
Mentinerea in pozitia actuala – rasturnata a acestei PIRAMIDE (adica cu virful in jos si baza in sus) exprima gradul de risipire a fondurilor bugetare datorita permisivitatii discretionare pentru infiintarea de structuri fara atributii obiective si necesare administratiei de stat, ce conduc implicit la cresterea coruptiei precum si la acutizarea disolutiei institutiilor statului (functionarea societatii fara principii, moralitate si respect fata de valorile umane si sociale) si la diminuarea in mod drastic a sanselor descentralizari sau modernizari reale;
In sectorul economic de stat, dar si al administratiei locale si centrale (pentru realizarea descentralizarii si reducerii birocratiei) trebuie reduse functiile de conducere la 4% din total organigrama sau stat de functii. Asta presupune si reducerea ministerelor, a secretarilor de stat la cel mult doi, dimensionarea directiilor la nivel de servicii independente, a serviciilor la nivel de birouri precum si fuzionarea structurilor cu competente similare, etc. si diminuarea la maximum posibil a cheltuielilor pentru conducatorii auto si a nr autoturismelor folosite de catre cei cu indemnizatii de conducere.
De ce trebuie sa trudeasca un roman rezident pe piata muncii din Romania ?! Ca sa i se ia cu japca legala aproape jumatate din rodul trudei sale la bugete publice tilharite de niste guvernanti mincinosi ?!
Bugetari foarte multi , foarte scumpi si foarte ineficienti . O hoarda .