Mugur Isărescu: Suntem hotărâți să ținem lucrurile sub control chiar și în acest an electoral năbădăios

„Membrii consiliului de administrație nu sunt influențați de contextul politic actual, dar suntem atenți la acesta. Mesajul este că suntem hotărâți să ținem lucrurile sub control chiar și în acest an electoral ușor năbădăios”, a anunțat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Inflația va fi ținută sub control prin continuarea operațiunilor de control al lichidităților, „poate chiar mai aspru”, a mai spus Mugur Isărescu după ședința în care administratorii băncii centrale au decis menținerea coordonatelor politicii monetare.

Deciziile Băncii Naționale a României (BNR) nu sunt influențate politic, ci sunt luate de profesioniști serioși, „care ar putea face carieră oriunde în lume”, a precizat guvernatorul BNR.

Controlul inflației

Mugur Isărescu a evitat să dea indicii despre o eventuală majorare viitoare a dobânzii de referinţă a BNR şi a preferat să spună că banca centrală îşi va diversifica „instrumentele de intervenție pe piața monetară, ca să reacționăm mai repede”.

„E posibil un control al lichidităților mai aspru, dar acesta nu va depăși, în termeni de dobândă, pragul de 3,5% (rata facilității de credit a BNR – Lombard, n.r.), iar în termeni de durată ar putea fi de circa două luni”, a declarat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu  a argumentat că operațiunile prin care BNR influențează lichiditatea pe piața monetară au fost „foarte eficiente în aprilie și ceva mai puțin eficiente la sfârșitul lui aprile și în mai, din nmotive eficiente.

„Am reușit să păstrăm dobânzile pe piață peste 3,2%, ceea ce echivalează cu trei majorări de dobândă de politică monetară de câte 0,25 de puncte procentuale”, a reacționat Mugur Isărescu la întrebările care vizau eventualele decizii de creștere a acestei rate.

Ce a mai spus guvernatorul

• Politica monetară nu este cauza revenirii inflaţiei. Avem impact din partea veniturilor şi avem impact semnificativ din partea preţurilor volatile. Dar, de regulă, preţurile volatile sunt reversibile.
• Diferenţele dintre ROBOR şi IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor) sunt innerente pentru că se calculează diferit. Primul este în funcţie de cotaţii şi priveşte înainte, iar al doilea în funcţie de tranzacţii din trecut.
  ROBOR-ul la 3 luni poate fi cu ceva mai mare decât IRCC, nu cu mult.
• Dacă inflația va coborî, e posibil ca ROBOR să fie mai micdecât IRCC.
• Să nu vă așteptați ca acest IRCC să fie un miracol, să facă dreptate pentru toată lumea. ROBOR-ul a fost demonizat, și orice indicator își pierde din credibilitate când este călcat în picioare
• Fiecare bancă îşi alege felul în care eracţioneayă la schimbarea referinţei de dobândă pentru credite. E libertatea pieței, a băncilor – a răspuns guvernatorul la o remarcă privind faptul că unele bănci au preferat să majoreze marja adăugată la IRCC.
• M-am uitat peste ultimele cifre şi peste 50% dintre creditele din România se dau acum cu dobândă fixă. S-ar putea ca peste un an să constatăm că a fost vorba despre mult zgomot pentru nimic – a reacționat Mugur Isăreascu la proiectele politice privind impunerea unei dobânzi fixe.
• Intrarea creditului în România spre rate de dobândă fixă s-ar putea să treacă aşa, în plan secundar, toată dezbaterea asta privind ROBOR-ul şi IRCC-ul. E posibil să avem o prezenţă dominantă a creditelor cu rate fixe.

Argumentele BNR pentru păstrarea dobânzii de referință

Administratori BNR au decis, miercuri, menținerea:

• ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an;
• a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a
• a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an;
• a nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Comunicatul BNR argumentează cu următoarele observații:

• Rata anuală a inflației IPC a crescut până la 4,03% în luna martie 2019 și 4,11% în luna aprilie, de la 3,83% în februarie, situându-se deasupra intervalului de variație al țintei și peste nivelul prognozat.
• Evoluția inflației a fost determinată de creșterea prețurilor pe segmentul legumelor și fructelor, precum și a prețurilor la combustibili și produse din tutun, o contribuție semnificativă revenind însă și componentei de bază a inflației.
• Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) s-a menținut în luna martie la 2,7%, iar în aprilie a urcat la 3%.
• Avansul CORE2 reflectă presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, dar și impactul noii taxe impuse companiilor din telecomunicații.
• Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă ușor, de la 4,5% în luna februarie, până la 4,4% în luna martie și 4,3% în aprilie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a menținut la nivelul de 4,1% începând cu decembrie 2018.
• Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul IV 2018 confirmă dinamica anuală a PIB real, de 4,1%, față de 4,2% în trimestrul anterior.
• Pe partea cererii, consumul final continuă să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (3,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (3,2 puncte procentuale), iar formarea brută de capital fix își reconfirmă aportul negativ.
• În schimb, exportul net și-a diminuat contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul unei revizuiri în creștere a dinamicii exporturilor și importurilor de bunuri și servicii.
• Cele mai recente date statistice relevă adâncirea deficitului de cont curent în trimestrul I 2019 comparativ cu perioada similară a anului anterior, chiar dacă într-un ritm mai puțin alert decât cel din trimestrul IV 2018.
• În domeniul producției și investițiilor se consemnează tendințe mixte. Pe de o parte, dinamica anuală a producției industriale și-a prelungit scăderea în trimestrul I 2019 comparativ cu trimestrul IV 2018, concomitent cu scăderea dinamicii comenzilor noi din industria prelucrătoare.
• Pe de altă parte, în termeni anuali, volumul lucrărilor de construcții s-a majorat substanțial.
• A continuat dinamizarea activității în comerțul cu amănuntul și servicii, pe fondul accelerării semnificative a creșterii salariului mediu net real.

Creditul acordat sectorului privat și-a temperat creșterea anuală. Evoluția a reflectat o încetinire a creșterii componentei în lei, în paralel cu atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută.

Ponderea creditului în lei în totalul creditului s a majorat marginal, la 65,8%.

Noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor trei trimestre deasupra intervalului-țintei, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, în condițiile revizuirii în sens ascendent a traiectoriei ei prognozate, mai cu seamă pe orizontul scurt de timp.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale și bugetare implementate în acest an, inclusiv cel al taxei pe activele bancare și al noului indice IRCC asupra creditării și a mecanismului de transmisie a politicii monetare.

Incertitudini şi riscuri semnificative sunt legate de conduita politicii fiscale și a celei de venituri și de condițiile de pe piața muncii.

Rămâne, de asemenea, preocupantă evoluția deficitului de cont curent. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE și FED, precum şi ale băncilor centrale din regiune.