BNR – acțiune în forță: crește dobânda cheie cu 1pp. De ce poate face asta, ce înseamnă asta

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis majorarea dobânzii cheie de politică monetară cu un punct procentual, la 4,75% pe an, peste așteptările analiștilor care anticipau o creștere de 75 de puncte de bază.

Deciziile BNR:

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 la sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută, de la 2,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
• păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Consecințele: continuarea tendinței de majorare a costurilor de finanțare

La ședința anterioară de politică monetară, din mai, BNR a majorat dobânda cu 75 de puncte de bază, la 3,75% pe an, după ce la precedentele trei ședințe cadența a fost de doar 50 de puncte de bază.

BNR a reluat ciclul de înăsprire a politicii monetare odată ce ritmul de creștere a inflației a prins avânt.

O consecință imediată a fost majorarea dobânzilor din piață, tendință care se va menține și în urma deciziilor de miercuri.

Indicele ROBOR s-a mai mult decât dublat de la începutul anului. Indicele la trei luni, în funcție de care sunt calculate ratele la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a atins luni cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, de 6,55%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,67% pe an.

În luna mai, rata anuală a inflației a urcat la 14,5%, de la 13,8% în aprilie, potrivit datelor INS.

Primele reacții: Dobânda ar putea ajunge la 7,25%

În ciuda creșterii peste așteptări a dobânzii cheie de politică monetară, cea care ”dă tonul” costurilor de finanțare din piață, rata din România este sub cea din regiune. Acest lucru este o consecință a faptului că BNR a fost foarte preocupată în prima parte a anului să nu ”bruscheze” economia, adoptând o strategie a pașilor mărunți în privința înăspririi politicii monetare. Lucrurile s-ar putea schimba în a doua parte a anului, pe măsură ce inflația prinde avânt, cred specialiștii.

”Creșterea de 100 de puncte de bază de astăzi, cea mai amplă din ultimul deceniu, este un semnal clar că banca centrală devine tot mai îngrijorată în legătură cu nivelul inflației și că nu dorește să rămână în urma plutonului, după ce până acum a ales să opereze înăsprirea politicii monetare cu o cadență mai redusă decât statele din regiune”, comentează specialiștii capital Economics, într-o notă transmisă investitorilor.

Ei se așteaptă ca dobânda să ajungă la 7,25% până la sfârșitul anului.

România recuperează din decalajul față de politicile monetare din regiune

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizat în mai, cu ocazia prezentării noului raport asupra inflației, că ecartul dintre dobânda cheie din România și cele din regiune trebuie redus deoarece piețele nu privesc cu ochi buni această diferență, în condițiile în care inflația este ridicată peste tot.

”Ar trebui să mărim pasul pentru reducerea ecartului. Nu mai putem sub nicio formă să-l lăsăm să se îndepărteze, am văzut ce se întâmplă pe piețele financiare și monetare. Creditorii încep să ridice din sprâncene”, a declarat guvernatorul BNR.

Banca centrală a Ungariei a surprins recent piețele printr-o majorare de 185 de puncte de bază, la 7,75%. Inflația din Ungaria a fost de 10,7% în mai, sub nivelul din România, de 14,5%.

Cehia, unde rata inflației a fost mai mare în mai, de 16%, a ajuns cu dobânda cheie de politică monetară la 7%.

În Polonia, aceasta este de 6%, rata inflației fiind de 13,9% în mai, dar accelerând la 15,6% în iunie.

Creștere economică solidă în T1

Majorarea de un punct procentual a dobânzii cheie din România a survenit în contextul în care INS a anunțat un rezultat foarte bun, peste așteptări, în ceea ce privește PIB-ul din primul trimestru.

Astfel, economia a consemnat în T1 2022 un avans de 6,5% din PIB față de T1 2021, respectiv de 5,2% din PIB față de ultimul trimestru al anului trecut (serii ajustate sezonier), în urma unor revizuiri ample ale seriilor de date.

Cifrele foarte bune i-au determinat pe mulți analiști să își majoreze din nou prognozele de creștere pentru România, la puțin timp după ce acestea fuseseră ajustate în jos, din cauza temerilor privind inflația și impactul războiului din Ucraina.