Statul se împrumută tot mai mult an de an de la populație. Totalul împrumuturilor trece de 29,23 miliarde de lei (aproape 6 mld. euro), prin emisiunile de titluri de stat din programele Tezaur și Fidelis, de la debutul acestora în anul 2018, respectiv 2020.
Creșterea sumelor atrase de la populație este efectul creșterii substanțiale a dobânzilor plătite pentru deținerea titlurilor de stat, care concurează cu dobânzile la depozitele bancare.
Doar în prima jumătate a anului 2022, Ministerul Finanțelor a atras echivalentul a peste 8,04 miliarde de lei, iar recordul de 9,41 de miliarde de lei de anul trecut va fi doborât, având în vedere ritmul ridicat mai ales al emisiunilor din seria Tezaur.
„Interesul românilor pentru titlurile de stat TEZAUR s-a menținut la un nivel ridicat și în luna iunie, suma investită fiind de 1,39 miliarde lei”, spune Ministerul Finanțelor în comunicatul prin care îi invită să cumpere și în iulie titlurile cele mai accesibile, cu valoarea nominală de 1 leu.
Băncile abia dădeau dobânzi de 4,11% în medie la depozitele noi din mai 2022, cu scadența de 1 – 2 ani și de 3,71% la depozitele noi cu scadențe de peste 2 ani, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Dobânzile celei dintâi emisiuni Tezaur din Semestrul 2 / 2022 sunt de 8,25% la scadența de un an și de 8,6% la scadența de 3 ani, față de 4,50%, respectiv 5,00% la cea dintâi a anului.
Dobânzile la emisiunile Fidelis din iunie au fost de 7,20% și 7,80% la emisiunile în lei pe un an, respectiv pe 3 ani, iar la emisiunile în euro dobânzile au fost de 1,40%, respectiv 2,30% la scadențele de un an, respectiv de 2 ani.
Românii înstăriți dau mai puțin decât cei care economisesc „leu cu leu”
Statul a atras în 2021 mai puțin de la românii înstăriți, prin titlurile Fidelis, care le sunt dedicate, decât de la cei cu bugete obișnuite, prin titlurile Tezaur, destinate lor: 4,33 miliarde de lei, față de 5,09 miliarde de lei. Și perspectivele acestui an tind să păstreze tendința.
Doar în anul 2020, când s-au lansat emisiunile Fidelis, acestea au fost mai rodnice pentru stat decât Tezaur. Spaima pandemiei a afectat mai mult subscrierile Tezaur.
Cele două tipuri de emisiuni diferă fundamental după condițiile de subscriere, prin care se și adresează unor categorii diferite de investitori, sau de economisire.
Titlurile Tezaur au o valoarea nominală de 1 leu și subscrierea minimă este de tot atâta. Evident că nu-ți pierzi timpul doar ca să cumperi un titlu, dar poți să cumperi cât îți permiți de mult să pui deoparte.
În schimb, la titlurile Fidelis nu au acces decât cei care pot subscrie cel puțin 5.000 de lei, sau cel puțin 1.000 de euro, ceea ce majoritatea românilor nu economisesc. Românii mai înstăriți, însă, pot rupe ușor aceste sume din bugetele lor, iar unii chiar și mai mult și apelează la servicii bancare specializate în plasament (private banking).
Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro.
Doar 29.870 de investitori au cumpărat titluri Fidelis de peste 3,41 miliarde de lei (echivalent).
În schimb, de peste 3 ori mai mulți români, 109.124 au cumpărat titluri de un leu Tezaur în valoare totală de peste 4,62 miliarde de lei.
Inflația și foamea de bani a Guvernului
Ultima cifră despre rata anuală a inflație este de 14,5% și deja se vorbește despre depășirea pragului de 15% și de majorări accelerate ale dobânzii de referință a BNR.
Astfel că, pentru a atrage bani de la populație, Ministerul Finanțelor nu trebuie să concureze numai cu băncile, care pot da dobânzi competitive, mult peste medie, românilor cu bani pentru care negociază „bancherii personali” ai serviciilor de privat banking.
Statul a împrumutat 37% din necesarul de finanțare din acest an, respectiv din suma de care are nevoie pentru a finanța deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice, reiese dintr-o analiză Erste Group Research.
Numai că necesarul brut de finanțare de „aproximativ 145,4 miliarde lei”, potrivit programului Ministerului Finanțelor, este calibrat pentru un deficit bugetar de 5,84% din PIB (aproximativ 77 mld. lei), în timp ce multe prognoze din piață trimit deficitul dincolo de 6%.
***
