Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu salariile bugetarilor și cu costurile de asistență socială (în procent covârșitor pensii de toate felurile) în același interval de timp.
Graficul se bazează pe datele statistice certe ale Comisiei Europene în ultimul sfert de veac, alături de evaluările pe anii 2020 și 2021, potrivit raportărilor estimative ale cheltuielilor și scăderea PIB determinată de criza Covid-19 pe cei 2 ani.
Datele au fost agregate și studiate de Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen și fost președinte al Consiliului Fiscal.
Creșteri pentru la pensii și salariile bugetarilor. Trei observații:
1. Prima: Graficul (comisia Europeană) ia în calcul cresterea pensiilor cu 40% – creștere care la această oră este Lege și se află la promulgarea președintelui Iohannis.
Contestată la Curtea Constituțională, CCR a decis data de 26 noiembrie (cu 10 zile înainte de alegeri) ca să se pronunțe dacă o Lege care nu are atașate sursele de finanțare este constituțională sau nu.
(Citiți și: ”CCR va dezbate pe majorarea cu 40% a pensiilor cu 10 zile înaintea alegerilor parlamentare”)
2. A doua observație: Comisia ia în calcul și celelalte Legi aflate la promulgare, care se referă la salariile bugetarilor care vor crește (cei 2000 de lei lunar la profesorii care lucrează în perioada Covid, suplimentele pentru medici, tot felul de stimulente de criză pentru personalul din sectorul public etc, etc.)
3. A treia observație:
Cifrele arată astfel:
în 1995 (cu fosta economie comunistă spulberată de lipsa de competitivitate și de piețe, cu mii de fabrici închise și mii de întreprinderi aflate în degringoladă), salariile din sfera publică reprezentau 6,7% din PIB, pensiile reprezentau 9,2% din PIB, iar veniturile fiscale reprezentau 27,8% din PIB;
în 2020, salariile publice costă 12,45% din PIB, pensiile de toate felurile urcă la 13,42% din PIB, iar veniturile fiscale (admițând că ele chiar vor putea fi plătite de companiile care beneficiază de amânare), se situează la 26,4% din PIB:
adică toate veniturile fiscale sunt, în 2020, cheltuite aproape exclusiv pe salariile din sectorul public și pe pensiile de toate felurile.
În 2021, se atinge apogeul istoric: salariile publice (12,2%) și pensiile (15,2%) vor însuma 27,5% din PIB – în timp ce veniturile fiscale sunt estimate a fi 26,7% din PIB.
Marea problemă:
Marea problemă e, de fapt, suma a 2 probleme egal de importante ca suma lor:
a, Politicile prociclice ale României în ultimii 4 ani – împotriva cărora au insistat toți economiștii lucizi – au făcut ca impozitele să scadă în plină creștere economică, cu asentimentul candid al mediului de afaceri:
or acest lucru a făcut ca la vremuri de criză a economiei – cum este criza Covid-19 – să nu mai existe spatiu fiscal pentru ajutarea economiei în cădere, fapt care a dus la situația în care România n-a mai putut stimula economia pe cât ar fi avut aceasta nevoie, sau pe cât au făcut-o alte state.
b, Guvernul anului 2021 NU are voie să crescă taxele și impozitele: pentru o economie aflată la podea, creșterea fiscalității chiar în momentul în care încearcă să se ridice e moarte curată.
Chiar dimpotrivă: în asemenea momente fiscalitatea trebuie să scadă, dar problema fiscalității României este că nu mai are unde să scadă, pentru că a fost retezată chiar în anii de boom.
(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)
Iar guvernul va trebui să chletuiască veniturile fiscale nu doar pentru salariile publice și pensii: ci și pentru celelalte necesități ale sferei publice – cum sunt cheltuielile din Educație și Sănătate, altele decât cele salariale. Ba, chiar și pentru investiții de dezvoltare.
O șansă. Poate singura:
Fondurile europene.
După 4 ani de delir fiscal, nu ne rămâne decât cartea banilor gratuiți, dar asta va presupune refacerea mecanismelor de absorbție – gripate ani de zile de birocratie, corupție, incompetență și lipsă de voință politică; și de puțină sabotare a dezvoltării României.
Statistica Comisiei Europene – în care se văd, pe ani, nu doar cheltuielile cu salariile publice și cu pensiile ale statelor, ci și veniturile fiscale din care se plătesc aceste salarii și pensii – Descărcați AICI.
Urmărește-ne pe Google News
20 de răspunsuri
Să reformulăm:
Moment istoric în anul 2021! Pentru prima dată veniturile statului sunt atât de mici, încât abia ar ajunge să se plătească toate beneficiile de protecţie socială şi salariile bugetarilor. Cine mai plăteşte impozite în ţara asta? Şi, mai ales, cine nu plăteşte şi de ce? Cum s-a ajuns ca veniturile statului abia să reprezinte doar 25% din PIB, minim istoric şi european?!
Poti sa reformulezi cat vrei: nici un om intreg la minte nu cheltuiie mai mult decat castiga. Orice roman intreg la minte ar intelege ca marirea salariilor bugetare si a penssilor peste ceea ce poate bugetul sustine, duce la ajustare fortata, mai devreme sau mai tarziu. Ceea ce se intampla azi e rezultatul celui mai desantat populism, al dispretului profund fata de sanatatea financiara a populatiei si sanatatea fiscala a guvernarii si al imposturii generalizate.
Lasă, nu mai ,,reformula” tu că-i corect spus.
Distinsă doamnă, nu știu ce să vă zic:
mai bine treceți alături de noi, în privat, să vedeti cum e să te piși sânge în crize, când se restrânge activitatea si scad salariile în cel mai bu caz (în cazul cel mai rău să se desfiinteze locul de muncă) în timp ce cei de la stat isi păstrează locurile de muncp si salariile în timp ce economia se scufundă – lucru valabil si pentru pensii.
dacă nu mă credeti, afalti că în criza precedentă, bugetarilor li s-au tăiat 25% din salarii dar si-au păstrat locuruile de muncă, în timp ce cei de la privat ce au făcut? : și-au pierdut locurile de muncă, iar când s-au întors, au avut de plătit procesele câștigate de bugetari în instantă pentru reîntregirea salariilor: 12,5 miliarde de euro au plătit proștii din privat scăderea salariilor celor de la stat – pentru că au câștigat și dobânzi.
așa că noi, prostii care nu rupem poarta la ora 16,00 ca angajazii de la stat – si care chiar răspundem pentru ce facem si cum muncim, stăm și medităm dacă nu cumva Dumnezeu ne-a creat doar ca pe un cercelus magic la prepuțul aparatului de stat: când se intră în criză, toată lumea ne freacă pe noi puțin, si gata: apar banii: din impozite, sau din împrumuturi pe care tot economia reaklă (adică tot noi) le plăteste.
sunt tot mai furios si vom combate stilul ăsta de stat si de intretinuti de stat din toate puterile.
(ps: de la dvs. mă așteptam să vedeti inechitățile producătoare de prejudicii la bugete ale pensiilor speciale: că noi 7 copii ai părintilor nu pensiile mici ale părinților le plătim: ci pe cele mari, ale altora de la stat, brutal de inechitabile, pe care dvs. le numiti ”protectie socială”. Iar despre salariile bugetarilor, ce să mai vorbim: performanta lor e de cele mai multe ori o sfidare la adresa muncii și responsabilității basic. )
se numeste ….economie….dar nu inseamna sa tai…..economistii de la stefan gheorghiu actualmente via sri membri pnl asta stiu….nu ca cei tot via sri dar membri psd ar avea solutia….bai tata!!!miscati!!!!!asta e cheia….
Doar atunci cand bugetarii vor lucra in privat vor intelege( sau poate nu,depinde de IQ) niste lucruri…pana atunci vor freca menta pe bani multi, mult prea multi si ne vor privi de sus de parca ei ne-ar plati salariile si nu invers…bleah!
E un mit ca bugetarii rup poarta la 16. De fapt, in majoritatea cazurilor, nici macar nu trec pe la munca.
Doamna casandra, desi sunteti (…………..) nu puteti intelege un articol sau un grafic mai si postati aici. Se vede foarte clar din grafic ca veniturile au ramas constante iar cheltuielile au crescut brusc.
Probabil sunteti (………………) si care ar trebui data afara instant cand scad veniturile.
Distinse domnule Dan –
dvs. chiar nu observati ce și mai ales cum se discută aici?
Deci să lămurim.
Mărești salarii și pensii. Bun. în paralel reduci impozite , taxe , scutești categorii întregi de varie contribuții cică obligatorii. Și mai bun.😁
E clar că nu e nevoie de diploma mega , super plagiata , falsificată , cumpărată pentru a pricepe matematica elementară. Încasez 1 leu și cheltuiesc 2. Reduc și încasările la 0,5 lei și măresc cheltuială la 3 lei. Cică așa se va lupta pentru ” independenta financiara” cum declara domnul Citu. Un banc mai haios nu am auzit. 😁 Ajungi sa cumperi și hârtia igienică pe datorie. Apoteoza habarnismului financiar.
PS.
Salut casandra.
E drept că se încasează puțin la buget dar nu e vina cursdeguvernare că sistemul fiscal românesc e primitiv și coruptibil.
Sint oameni cu funcții politice care au creat , votat, aprobat, promulgat acest monstru fiscal biciuitor cu saracii și darnic cu bogății.
Absolut toți economistii (pe care noi îi cultivăm insistent) strigă de ani de zile pe toate drumurile că politicile noastre sunt violent prociclice: din considerente cre nu au legătură cu ideologia, impozitele sunt scăzute aberant în plin boom economic, iar in stare de criză nu mai e loc de stimularea ecobomiei printr-o reducere rațională de impozit. Intotdeauna astfel de cresteri la salaiile publice si la pensii se lasă cu o fiscalitate reactivă și haotică, în cele mai nepotrivite momente. ghici cine plăteste o astfel de fiscalitate, sau împrumuturile necesare să o peticească?
Și mai e un lucru: anul trecut (in 2019) când guvernul a aruncat din elicopter – aptroape la propriu – 400 de milioane în industria Hureca, concomitent cu scădera impozitelor acolo, în vaucherele bugetarilor, n-am auzit pe nimeni să se plângă de domeniile favorizate la impozitare… . de fapt, s-au plâns de inechitatea asta, atât a salariatilor, cât și a sectorului economic: numai noi, ăștia…
Care criza? Piata geme de bani, se cumpara case facute la misto la preturi de California, habar n-am cum fac de inflatia nu e 10% – cat e de fapt…
Din toata frenezia un lucru e clar: industria scade iar statul cheltuie in draci…
bravo casandra! nu te mai pune la mintea prostilor ca astia nu inteleg nici economie nici politica. de regula genul asta de (……) vor avea revelatii la un eventual canal sighetu marmatiei-dunare pe patru benzi, ca sunt si multi…
Domnu Catrina… (v-am mai tuns din limbaj..): n-o să vă vină să credeti: chiar canalul de care vorbiti îl facem, atâta vreme cât crizele sunt suportate NUMAI de mediul privat, iar angajatii statului si pensionarii lor au garantată prin lege si siguranta si salariile – ba chiar și pensiile alea crâncene ale pensionatilor la 45 de ani.
(Cred că sunteti de acord cu mine că într-o bună zi o să punem putin lopetile jos si n-o să mai săpăm la canalul de care vorbiti.
care privati suporta !? cu taxe minime la impozitarea directa? cu venituri bugetare realizate in principal din taxarea indirecta?
eu lucrez in privat din 92 iar la mine din 2006. si fac productie…
Nici nu ma asteptam ca mesajul meu anterior sa treaca de filtrul acestui maret site, in caz ca acesta va trece, sa las si eu o parafrazare.
In cele mai multe cazuri, oamenii inteligenti sunt chinuiti de indoieli, in timp ce prostii sunt relaxati in certitudine; din pacate poporul roman a ajuns sa fie unul plin de certitudini.
Mesajul dvs. anterior ar fi fost citit de ”roboteii” google si fbk nu în gluma amară cu care începeți – ”să eutanasiem persoanele…” – ci în chiar cheia reală a exprimării.
Și tineti minte că scripta manet nu pentru oameni.
(By tge way – nimeni nu vbeste de eutanasiere, de ținerea în sărăcie: aici e vorba de echitatea cu care oamenii poartă o criză: nu unii feriti total – ba chiar le cresc veniturile în crize – iar ceilalti să ducă totul si să plătească inclusiv pentru viitor si datoriile făcute pentru ca prima categorie să fie favorizată. or, mediul privat chiar că e prost dacă înghite asta si de data asta).
Stimate, d-le Grosu,
1.Daca prin CONFERINTELE CursDeGuvernare ati fi decis sa dezbateti tema unui „proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii, astazi Romania NU mai statea in „MODELUL ECONOMIC Bugetar intre doua legislaturi”!
Astfel, acest „moment istoric” in care drepturile sociale sint mai mari decit veniturile bugetare nu exista!
2.Fara un proiect de tara de acest gen cu caracter PRO-ACTIV, CARE SA IMPUNA intregii societati economice nationale o dezvoltare industriala de 4-5 la suta anual, este firesc ca numai privatul sa traga ponoasele unor cheltuieli pe care bugetul nu le suporta.Cauza?El este singurul care in modelul actual pasiv, bugetar munceste.Restul astepta sa consume realizarile sale.
3.Discutia de fata are loc intr-un cadru lipsit de orice orizont stiintific si economic, respectiv inafara unei paradigme a dezvoltari economice-industriale firesti a unei Romanii esuata economic!
Dincolo de modelul bugetar si lipsa de echilibru intre venituri si cheltuielile bugetare nu exista nimic ca substanta de lucru pentru analiza situatiei de fata.
Nici macar redactorii marilor reviste economice nu cred ca cineva poate depasi incremenirea in modelul bugetar european si construi un proiect de reindustrializare, care exista si este secondat de ceeace as numi o „noua stiinta economica, a dezvoltarii economice rapide”, beneficiind de conditiile si resursele epocii globalizarii!
Conditia este simpla si vizibila in zona „tigrilor asiatici”: competitivitate economica inalta, functionalitate institutionala si performanta in producerea „bunurilor publice” care conditioneaza dezvoltarea.
3.Odata cu foaie de parcurs a integrarii, UE ne-a dat si institutiile sale, care fara un proiect de tara care sa le constringa la functionalitate inalta, ramin formale si nepromovante a dezvoltarii!
4.Elementul principal al ORGANIZARII dezvoltarii este asumarea de catre guvern si partidul de la putere a unei dezvoltari industriale de 4-5 la suta anual cu crearea masiva a locurilor de munca urmare a investitiilor straine stimulate/atrase de competitivitatea economica adusa catre indicele 25 -30 de la catastrofalul indice actual 74!
5.In Romania nimeni n-a incercat studiul si reproducerea modelului economic pro-activ asiatic, ca nou model national, care sa asigure reindustrializarea – asa cum SOMA IN 2010 LIVIU vOINEA IN LUCRAREA (ACADEMICA) „Reindustrializarea Romaniei – Politici si strategii”!
6.PIB-ul national este fantoma care creaza iluzia dezvoltarii, cuprinzind in mod falsificant si realizarile intreprinderilor si supermarketurilor straine, care nu se regasesc ca bani/venituri la buget.De aici procentul redus al incasarilor bugetare, comparativ cu PIB-ul statistic, falsificat de politic pentru a masca stagnarea de 3 decenii!
Ea este vizibila comparind crestere reala a PIB cu devalorizarea cu 300 la suta a monedei nationale din 2000 pina in prezent, comparativ cu Euro si Dolarul!
7.Economostii cultivati numai in micro si macroeconomie, fara sa practice o cercetare economica fundamentala – care se cheama asa numai daca cercetarea economica este conexata cu „cercetarea institutionala” care ofere instrumente calitative de imbunatatire a competitivitatii si functionalitatii institutionale – nu dispunde tehnic de instrumentarul CALITATIV necesar iesirii din „politicile economice bugetare, prociclice”!
Prin „blocarea in proiectul bugetar prociclic”, stiinta economica romaneasca a esuat in constructia unui proiect de tara la toate nivelele, de la cel academic la cel prezidintial (cu 400 de specialisti).
Blocata in administrarea pasiva bugetara a tarii, stiinta economica nu poate progresa in directia „administrarii DEZVOLTARII INDUSTRIALE”, cita vreme marile reviste economice poarta spaima schimbarii de PARADIGMA: de la admistrarea saraciei bugetare, catre administrarea dezvoltarii economice-industriale rapide, pe modelul emergentei asiatice.
Poate ca publicatiile economice ar trebui sa fie dispuse LA COMUNICARE STIINTIFICA, sa invete ele insele tot ceeace este nou,in situatia in care este in curs de constructie o prima incercare de a elabora o noua stiinta econonmica, a „dezvoltarii economice rapide”, rezultata din teoretizarea metodelor, tehnicilor si instrumentarului dezvolatrii economice rapide” al unui „proiect de tara” OPERATIONAL!
Niciodata Romania n-a avut mai mare nevoie de aceste doua instrumente de lucru in economie, ca acum cind la prabusirea existenta in 2019 s-a adaugat catastrofa economice indusa de pandemie!
https://cursdeguvernare.ro/fiscalitatea-din-romania-aduce-doar-65-din-veniturile-medii-bugetare-la-nivelul-ue-observatii-in-structura.html
Neamurile mele lucreaza toti la stat, armata, politie, administratie, anaf, etc… Cand le spun ce salariu am, nu ma cred, cica mint ca sa nu-mi ceara bani. Sunt asa de rupti de realitate ca-si imagineaza ca daca ei castiga 2-3000 euro lunar si o freaca delantuit, eu la firma privata si sef peste 25 de negri si munca 12 ore/zi, inclusiv sambata, iau macar 5-6000 euro ca altfel cat de cretin as fi sa ma rup asa pe banii astia. In realitate salariul meu se opreste pe la 800 euro + bonuri de masa.