Exportul net, un punct nevralgic al economiei românești, și-a mărit de patru ori aportul negativ la evoluția PIB-ului din primul trimestru, în condițiile în care acoperirea deficitului de cont curent cu intrări de capital (investiții străine, fonduri europene etc) s-a deteriorat, au punctat membrii Consiliului de Administrație a Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul ședinței din 5 august.
Examinând datele statistice apărute după ședința de politică monetară din luna mai, membrii board-ului BNR au convenit că acestea evidențiază, conform așteptărilor, un impact economic sever al pandemiei de coronavirus, cu un vârf de intensitate în luna aprilie, care începe însă să se atenueze din luna mai, potrivit minutei publicate de Banca Națională.
Evoluție pozitivă s-a produs pe fondul retragerii graduale a restricțiilor de mobilitate fizică și în contextul susținerii oferite de programele de sprijin guvernamental și de măsurile de politică monetară ale BNR, au punctat membrii conducerii Băncii Naționale.
Pe de altă parte, ei au arătat că există numeroase incertitudini cu privire la evoluția viitoare, dar și că o serie de indicatori s-au deteriorat semnificativ.
Exportul net și-a mărit de patru ori aportul negativ la PIB
Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că aceasta a rămas semnificativ pozitivă în trimestrul I, cunoscând doar o restrângere minoră, în contextul menținerii dinamicii trimestriale a PIB în teritoriul pozitiv, ca urmare a performanței deosebit de robuste din primele două luni ale anului.
În termeni anuali, creșterea economică a decelerat totuși considerabil, cu o contribuție nesemnificativă însă din partea cererii interne, în condițiile în care scăderea amplă a aportului consumului gospodăriilor populației și diminuarea celui adus de formarea brută de capital fix au fost aproape integral contrabalansate de influențe opuse venite din variația stocurilor, dar și din dinamizarea consumului administrației publice, a cărui contribuție a atins cea mai mare valoare din trimestrul III 2008.
În schimb, net și-a mărit de aproape patru ori aportul negativ, pe fondul unui declin relativ mai pronunțat al dinamicii exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent s-a redus totuși substanțial în trimestrul I, inclusiv față de aceeași perioadă a anului anterior, dată fiind ameliorarea deosebit de consistentă a soldurilor balanțelor veniturilor primare și secundare. Acoperirea lui cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a accentuat însă deteriorarea, iar datoria externă și-a reaccelerat ușor creșterea, inclusiv pe seama celei pe termen scurt, tendințe considerate îngrijorătoare de către unii membri ai Consiliului, mai ales în actualul context global.
Poziția ciclică s-a schimbat însă brusc în trimestrul II, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, noile date și evaluări indicând, similar previziunilor anterioare, o severă contracție a economiei pe ansamblul intervalului – cu vârful localizat în aprilie –, care se recuperează într-o oarecare măsură în trimestrul următor. Evoluția implică deschiderea abruptă a unui deficit consistent de cerere agregată în trimestrul II, dar și o cvasi-înjumătățire a acestuia în trimestrul III, relativ în linie cu precedenta prognoză, perspectivă caracterizată totuși prin mari incertitudini – potrivit opiniei unanime –, în condițiile reluării creșterii numărului infecțiilor în luna iulie.
S-a observat că, așa cum s-a anticipat, tabloul indicatorilor cu frecvență ridicată evidențiază un declin masiv al economiei în aprilie, care începe însă să se resoarbă din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgență cu cea de alertă. S-a convenit că ampla fluctuație are ca principal determinant consumul privat – reflectând variația de intensitate a restricțiilor de mobilitate fizică și decelerarea creșterii veniturilor populației –, dar că un aport consistent la contracția economică din trimestrul II poate veni și din partea investițiilor, în pofida rezilienței la șocul pandemic dovedite în aprilie-mai de activitatea din construcții, care a continuat să crească într-un ritm alert, de două cifre, deși sensibil încetinit față de maximele post-criză de la începutul anului.
În cazul exportului net, este de așteptat un impact contracționist relativ similar celui din trimestrul anterior, cu toate că soldul negativ al balanței comerciale și-a temperat ușor creșterea în termeni anuali în primele două luni din interval. Pe acest fond, deficitul de cont curent și-a accelerat descreșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, cu aportul consistent al ameliorării pronunțate a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a stopat scăderea, cel puțin temporar. Fluxurile din prima categorie au rămas însă negative, au sesizat unii membri ai Consiliului, inclusiv pe seama pierderilor înregistrate în contextul crizei pandemice de companiile cu capital străin.
Piața muncii, deteriorare semnificativă
Membrii Consiliului au arătat că pe piața muncii, deteriorarea evoluțiilor a fost amortizată în aprilie de apelul firmelor la șomajul tehnic, susținut financiar de autorități, pentru ca în luna mai să fie frânată de reluarea activității anumitor sectoare, precum și de noi măsuri de sprijin guvernamental. Astfel, efectivul salariaților din economie a scăzut sub așteptări, declinul său în termeni anuali – survenit în premieră pentru ultimii 9 ani–, fiind modest.
Totodată, rata șomajului BIM a continuat să crească relativ lent, ajungând la 5,2 la sută în mai, iar în iunie a stagnat. Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal și-a accentuat însă descreșterea, în principal pe seama evoluțiilor din ramurile major afectate de măsurile restrictive – precum HoReCa, activități de transport, comerț nealimentar –, inclusiv în contextul apelului mai extins la șomajul tehnic. S-a convenit că, în perspectivă apropiată, situația de pe piața muncii rămâne condiționată de evoluția curentă și cea anticipată a situației sanitare, cu impact asupra restricțiilor de mobilitate impuse de autorități, dar și asupra desfășurării activității în domenii mai expuse la riscurile în planul sănătății. Importante sunt și viteza de repunere în funcțiune a unor capacități de producție după perioada de închidere, precum și perspectiva cererii adresată unor sectoare, au argumentat membrii Consiliului. Au fost evocate intențiile de angajare foarte scăzute pentru trimestrul III relevate de sondaje de specialitate, cu o oarecare ameliorare totuși în anumite domenii, dar și unele semnale pozitive venite din sectoare importante ale economiei, precum cel auto, chiar pe fondul unei situații dificile ale pieței de profil.
Cursul de schimb leu/euro a rămas totuși cvasi-stabil, leul manifestând chiar o ușoară tendință de apreciere față de euro în luna iulie, și mai vizibilă în raport cu dolarul, pe fondul lichidității globale abundente provenind din injecțiile băncilor centrale majore, dar mai ales ca efect al optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat și o întărire a monedei europene în raport cu dolarul SUA. În raport cu regiunea, ajustările au fost însă mai estompate, chiar și în contextul diferențialului ratei dobânzii, au semnalat unii membri ai Consiliului, atenționând că o deteriorare peste așteptări a poziției fiscale și a perspectivei acesteia sau o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecințe asupra volatilității cursului de schimb al leului, implicit asupra inflației și încrederii în moneda națională, iar în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracție.
Creditarea și-a revenit în iunie
S-a arătat, totodată, că stocul creditului acordat sectorului privat a cunoscut o creștere notabilă în iunie – după scăderile succesive din aprilie și mai –, temperându-și astfel considerabil decelerarea în termeni anuali.
Ușorul reviriment s-a datorat integral componentei în lei, care și-a stopat practic pierderea de ritm, pe seama evoluțiilor de pe ambele segmente majore de clienți – populație și societăți nefinanciare. S-a apreciat că acestea reflectă inclusiv efectele programului IMM Invest România și ale facilităților acordate unor debitori în contextul crizei pandemice, precum și influența stimulativă a tendinței descendente a ratelor dobânzilor.
Prin urmare, ponderea în total a componentei în lei a urcat la 67,8 la sută, un vârf al perioadei post-mai 1996. La rândul ei, creșterea masei monetare a rămas deosebit de alertă, deși s-a temperat ușor, în corelație cu relativa ameliorare a execuției bugetare în această lună.
Viteza și traiectoria redresării economiei rămân incerte
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, s-a arătat că noile evaluări reconfirmă amplitudinea declinului economic anticipat pentru anul curent, evidențiind și o redresare relativ mai viguroasă a economiei în 2021, pe fondul relaxării treptate a restricțiilor de mobilitate fizică, dar și al influențelor venite din programele guvernamentale de sprijin și din condițiile monetare, alături de efectele refacerii treptate a cererii externe. Perspectiva face probabilă închiderea ceva mai alertă a deficitului consistent de cerere agregată deschis brusc în trimestrul II și revenirea gap-ului PIB în teritoriul pozitiv chiar de la începutul anului 2022, ușor mai devreme decât s-a anticipat anterior.
Viteza și traiectoria redresării economiei sunt totuși incerte, depinzând de evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, precum și de reacția economiei la stimulii fiscali și cei monetari, au conchis membrii Consiliului. Reimpunerea generalizată a unor măsuri drastice de distanțare socială este totuși puțin probabilă, au apreciat unii membri ai Consiliului, iar gradul de adaptare a comportamentului agenților economici la criza de sănătate ar putea crește.
S-a observat că reacutizarea recentă a pandemiei este de natură să sporească pe termen scurt incertitudinile asociate consumului gospodăriilor – anticipat să recupereze în trimestrul III aproape jumătate din contracția suferită în precedentele trei luni, dar să crească gradual ulterior, pentru a reveni în 2021 în teritoriul pozitiv, ca dinamică anuală. Determinantă este evoluția venitului disponibil real, care ar putea resimți impactul majorării peste așteptări a unor transferuri sociale, dar și efectele unei deteriorări relativ mai pronunțate a condițiilor de pe piața muncii, mai cu seamă ulterior retragerii/restrângerii schemelor de sprijin guvernamental. Influențele în dublu sens ar fi receptate și de sentimentul de încredere a populației, care se prezumă că se reface treptat, dată fiind probabila persistență a temerilor legate de pandemie și a celor privind perspectiva locurilor de muncă și a veniturilor, de natură să întrețină, pe termen scurt, modificările survenite la nivelul comportamentului de consum în contextul crizei pandemice, precum și schimbările produse în structura coșului de consum.
Situația epidemiologică curentă amplifică și incertitudinile privind evoluția viitoare a investițiilor, a căror redresare se anticipează a fi ceva mai alertă decât se prezuma anterior, atât în semestrul II, după contracția masivă din trimestrul II, cât și pe parcursul anului viitor, inclusiv în contextul programelor guvernamentale inițiate sau aprobate în ultima perioadă. S-a arătat că dinamica revenirii este însă condiționată de evoluția cererii de consum și a celei externe, implicit de refacerea lanțurilor internaționale de producție, dar și de situația veniturilor/profiturilor firmelor și de încrederea investitorilor, precum și de viteza de recuperare a țărilor de origine a investițiilor străine – toate potențial afectate mai durabil de recrudescența pandemiei. Totodată, s-a observat că în condițiile spațiului fiscal foarte restrâns, creșterea susținută a investițiilor publice în perspectivă mai îndepărtată depinde de absorbția fondurilor europene, caracterizată însă printr-o performanță istorică modestă.
Fondurile europene ar putea contrabalansa parțial impactul consolidării fiscale
În schimb, o sporire a eficienței absorbției și utilizării fondurilor europene ar fi de natură să impulsioneze chiar peste așteptări dinamica investițiilor începând cu anul viitor, au apreciat membrii Consiliului, date fiind resursele considerabile alocate țării noastre prin instrumentul Next Generation EU, alături de cele aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, ale căror coordonate au fost agreate la Consiliul European din iulie. Pe orizontul mai îndepărtat, o asemenea perspectivă ar putea fi consolidată de eventuale relocări în România a unor capacități de producție retrase de companii europene de pe alte continente – în contextul planurilor de scurtare a lanțurilor de producție sub presiunea tensiunilor comerciale și a pandemiei –, condiționată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilității cadrului legislativ și al digitalizării economiei.
S-a arătat că fondurile europene recent alocate României ar putea contrabalansa, cel puțin parțial, impactul economic al consolidării fiscale ce va fi probabil inițiată în perspectivă apropiată, corespunzător cerinței decurgând din procedura de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană. Incertitudinile și riscurile induse astfel de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri sunt amplificate de potențiale caracteristici și etapizări ale măsurilor de corecție bugetară, argumentându-se din nou în favoarea concentrării acestora la nivelul cheltuielilor curente, în vederea minimizării efectelor adverse asupra redresării și potențialului de creștere a economiei pe termen mediu, precum și pentru prevenirea unei agravări a dezechilibrului extern. Au fost discutate și evoluțiile bugetare recente – generatoare, la rândul lor, de incertitudini și riscuri –, dată fiind posibila creștere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor de sprijin adoptate, precum și ca efect al majorării peste așteptări a transferurilor sociale, în contextul anului electoral, cu consecințe asupra necesarului și costului finanțării, dar și a execuției bugetare din anii viitori.
S-au exprimat îngrijorări și în legătură cu posibila prelungire în acest an a tendinței de deteriorare a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum și a structurii finanțării acestuia, fiind evocate declinul economic al principalilor parteneri comerciali – furnizori și de importante investiții directe, dar și noile pierderi de competitivitate prin preț înregistrate de companiile autohtone, pe fondul majorării puternice a dinamicii costurilor salariale și al evoluției cursului de schimb al leului. Au fost remarcate și semnalele ceva mai favorabile privind evoluția recentă a economiei europene și a celei globale, evidențiindu-se însă, concomitent, riscurile considerabile la adresa redresării acestora și a comerțului internațional induse de reacutizarea pandemiei, precum și de o eventuală escaladare a protecționismului și de Brexit.
Urmărește-ne pe Google News
