Ritmul de creștere al cheltuielilor bugetare a fost aproape dublu față de cel al veniturilor în primele două luni ale acestui an, reiese din execuția publicată de Ministerul Finanțelor Publice (MPF).
Cu toate că statul a mai beneficiat de câteva surse conjuncturale de venituri (în special la capitolul venituri nefiscale, dar și la impozit pe venit), pe partea de cheltuieli a avut mari probleme la capitolele dobânzi (unde a plătit cu 60,2% peste nivelul din 2022) și subvenții (unde compensarea facturilor la energie a triplat cheltuielile publice).
Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,07 % din PIB, respectiv 17,04 miliarde de lei, în creștere față de 0,67% din PIB, respectiv 9,5 miliarde de lei în primele două luni din 2022.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 73,9 miliarde de lei în primele două luni ale anului curent, cu 8,3% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția a fost posibilă, în mare măsură, datorită unui artificiu fiscal folosit de contribuabil pentru a-și optimiza fiscal veniturile, înainte de intrarea în vigoare a noilor norme privind impozitarea dividendelor.
Impozitele pe dividende au săltat veniturile statului
Mai mult de o treime din cele 5,7 miliarde de lei colectate în plus la buget în primele două luni din 2023, respectiv 2,1 miliarde de euro, provin din încasările suplimentare de la capitolul impozit pe salarii și venit, capitol care cuprinde și veniturile din impozitul pe dividende.
Doar în prima lună din 2023, veniturile din impozitul pe dividende de la persoanele fizice s-au ridicat la 1,9 miliarde de lei, potrivit datelor comunicate de MFP la solicitarea CursdeGuvernare.
Încasările din impozitul pe dividende au înregistrat un avans de 261,2% în primele două luni din 2023, ”pe seama creșterii semnificative a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%”.
Contribuțiile de asigurări nu au ținut pasul cu creșterile salariale
Un alt capitol bugetar la care s-au colectat venituri suplimentare semnificative sunt contribuțiile de asigurări. În primele două luni s-au virat circa 24,1 miliarde de lei, cu 2,4 miliarde de lei în plus față de aceeași perioadă din 2022.
Avansul a fost însă de doar 11%, ”sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%)”. Explicația oferită de MFP este extinderea ”în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022.”
Dezamăgitoare au fost și veniturile din TVA, în creștere cu doar 1,9% față de anul precedent. Evoluția a fost pusă pe seama majorării restituirilor de TVA față de februarie 2022. Astfel, statul a rambursat mediului privat TVA cu aproape două miliarde de lei în plus în primele două luni din 2023 decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Veniturile din accize au însumat 5,3 miliarde de lei, consemnând o scădere de 9,1%. ”Această evoluție este explicată de contracția cu 11,9% a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, respectiv cu 6,1% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condițiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023”, explică reprezentanții MFP.
Cheltuielile scapă de sub control
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,9 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 17% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,3 miliarde de lei, în creștere cu 60,2% față de primele două luni din 2022. Acestea au reprezentat 8% din totalul cheltuielilor statului, față de doar 5,8% anul trecut.
”Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,7 miliarde de lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, au explicat reprezentanții MFP.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,5 miliarde de lei, în creștere cu 147,3% față de 2022. Această sumă reprezintă, în principal, subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici. Pentru cea din urmă s-au plătit în primele două luni 951,2 milioane de lei, care reprezintă 27,5% din total subvențiilor. Tot pentru atenuarea impactului crizei energetice s-au făcut plăți de la capitolul asistență socială, în sumă de 603,4 milioane de lei.
Și cheltuielile cu bunurile și serviciile au consemnat un avans semnificativ, de 23,7%, acestea fiind cu 2,7 miliarde mai mari decât în 2022. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 24,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 25% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 8 miliarde de lei, în creștere cu 85,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 4,3 miliarde de lei.
***
