Coaliţia de guvernare a decis, marţi, într-o şedinţă organizată la Palatul Victoria, reducerea cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei. Decizia s-a luat după ce ministrul de Finanțe a prezentat date din care reiese o slabă colectare a veniturilor la bugetul de stat.
Deocamdată, măsurile discutate sunt din categoria ”austeritate pentru privilegiați”: reducerea numărului de membri din Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat şi reducerea valorii indemnizaţiilor de şedinţă. Coaliția a mai decis să încerce să nu taie cheltuielile cu investiții.
(Citește și: ”Record absolut: Statul a împrumutat o treime din necesarul total de finanțare din 2023 în primă lună a anului”)
Semnale că lucrurile nu merg foarte bine cu veniturile bugetare au apărut încă din ianuarie anul acesta, când statul a împrumutat, în prima lună a anului, echivalentul a circa 55 de miliarde de lei, respectiv 34,4% din necesarul total de finanțare din acest an.
Soluții de avarie în Coaliție
Ministrul Finanţelor a făcut în şedinţa coaliţiei, potrivit News.ro, o prezentare a situaţiei economice, arătând că există o colectare mai mică la bugerul de stat, sub ţinta asumată de ANAF.
În aceste condiții, liderii coaliției au decis să taie o serie de cheltuieli bugetare în limita sumei de 20 miliarde lei, considerată acoperitoare de ministrul Adrian Cîciu pentru menținerea în ținta de deficit asumată.
Între propuneri:
reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat și scăderea indemnizațiilor de ședință.
Numărul de membri în CA-uri va fi scăzut după algoritmi negociați între partide.
Este posibil să scadă și cheltuielile curente ale ordonatorilor de credite, prin reducerea sumelor alocate pentru achiziții, cheltuieli curente, combustibili.
Pe de altă parte, Ministerul de Finanțe a primit sarcina de a propune măsuri pentru creșterea colectării de venituri la bugetul statului.
”Becul roșu” s-a aprins în martie: deficit record pentru început de an, în ciuda încasărilor record la impozitul pe dividende
Semnalul de alarmă s-a declanșat în martie, când Finanțele au publicat, cu întârziere, execuția bugetară la două luni. Din datele publicate la acel moment a reieșit că ritmul de creștere a cheltuielilor bugetare a fost aproape dublu față de cel al veniturilor în primele două luni ale acestui an.
(Citește și: ”Execuția la 2 luni: nici veniturile excepționale nu mai țin pasul cu cheltuielile ieșite în decor”)
Problemele au apărut în ciuda faptului că statul a mai beneficiat de câteva surse conjuncturale de venituri, în special spectaculoasele încasări din impozitele pe dividende – ajunse la un adevărat record prin graba companiilor de-a le plăti la vechiul impozit (de 5%), la care s-au adăugat capitolul venituri nefiscale. Asta și pentru că pe partea de cheltuieli a avut mari probleme la capitolele dobânzi (unde a plătit cu 60,2% peste nivelul din 2022) și subvenții (unde compensarea facturilor la energie a triplat cheltuielile publice).
Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,07 % din PIB, respectiv 17,04 miliarde de lei.
Bugetul pe 2023 este construit pentru o țintă de deficit de 4,4%.
Cheltuieli scăpate de sub control. Datoriile își arată adevăratele costuri
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 90,9 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 17% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,3 miliarde de lei, în creștere cu 60,2% față de primele două luni din 2022. Acestea au reprezentat 8% din totalul cheltuielilor statului, față de doar 5,8% anul trecut.
Și cheltuielile cu bunurile și serviciile au consemnat un avans semnificativ, de 23,7%, acestea fiind cu 2,7 miliarde mai mari decât în 2022.
O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 24,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 25% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Problemă adițională: fluxurile de bani europeni nu mai sunt atât de sigure
Problema veniturilor bugetare are în acest moment și o componentă ”externă”. E vorba în principal de fondurile PNRR care întârzie din cauză că Guvernul Ciucă și actuala Coaliție încearcă diverse ”derogări” de la contractul semnat cu Bruxelles.
Deja tranșa a doua de finanțare este întârziată cu o lună și jumătate, iar următoarea cerere de plată – 3,2 miliarde euro – stă sub semnul întrebării din cauză că reforma pensiilor nu se întâmplă.
Comisia a publicat mecanismul de decontare a cererilor de plată care arată că Bruxelles are puterea să blocheze, total sau parțial, plățile dacă nu sunt atinse țintele și jaloanele asumate prin PNRR.
Banii din PNRR sunt destinați investițiilor, deci impactul lor este neutru în bugetul de stat, dar eventuala suspendare a plăților va duce Coaliția în punctul pe care încearcă acum să îl evite: tăerea cheltuielilor cu investițiile
Avertismentele ignorate ale Consiliului Fiscal
Încă de la Opinia preliminară pe marginea proiectului de Buget 2023, Consiliul fiscal a atras atenția că noua construcție bugetară, pe 2023, indică un deficit de 5,7%, nu de 4,4%, ținta asumată de Guvern.
La momentul decembrie 2022, Consiliul fiscal aprecia drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 miliarde de lei, reprezentând circa 0,73% din PIB.
(Citește și: ”Consiliul Fiscal: construcția bugetară pe 2023 indică un deficit de 5,7% nu 4,4% ținta asumată de Guvern”)
”Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 miliarde de lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 miliarde de lei a unor venituri fiscale”, se arată în opinia semnată de Daniel Dăianu.
Bugetul 2023 a fost adoptat de Parlament fără modificări care să țină cont de problemele semnalate de Consiliul fiscal.
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Toate guvernarile coafează un sistem măcinat de grave anomalii . Fundația sistemului economico-social este fracturată si toată construcția pe care o susține inevitabil se va prăbuși. Soluții sunt ! Poate la început dureroase , dar fară o reformare de fond vom ajunge la FALIMENT. Nu sunt cuvinte mari ci doar o perspectivă asupra ceea ce urmează . Sunt convins că sunt oameni capabili să găsească solutiile necesare , problema este cine le va aplica. Cu oameni politici gen Iohannis , Ciucă , Ciolacu etc. nicio șansă!
Câteva propuneri :
– Restructurarea de fond a administratiei centrale si locale . Regionalizarea tarii , desființarea județelor si comasarea comunelor . Totul bazat pe criterii obiective.
– Restructurarea MAI , reducerea personalului la jumătate si salarizarea corespunzătoare a celor rămași.
– Idem servicii .
– Desființarea pensiilor speciale si trecerea la contributivitate pentru toti salariații. Aceeași formulă si aceleași reguli pentru toti. Fară privilegii.
– Creșterea impozitelor pe proprietate si pe capital si reducerea celor pe muncă.
– Combaterea efectivă a evaziunii fiscale , muncii la negru si a economiei subterane.
– Limitarea cheltuielilor bugetare la nivelul veniturilor.
– Asigurarea fondurilor necesare pentru EDUCAȚIE si SĂNĂTATE pentru a asigura un nivel comparabil cu media UE.
– Repartiție centralizată pentru profesori si medici care absolvă invățamânt gratuit de stat.
– Desființarea ajutorului social pentru cei care refuză sa muncească .
Bineînțeles ca problematica este mult , mult mai amplă . Dar fară o asumare la nivel politic si de societate ne vom indrepta spre soarta GRECIEI cu toate consecințele negative. Și atunci vor veni alții si ne vor spune ce și cum să facem.