Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, i-a transmis omologului său italian, într-o discuție pe tema românilor ”fugari” refugiați în peninsulă, că ”reglementările europene stabilesc fără echivoc principiul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti definitive în cadrul Uniunii Europene”.
Cătălin Predoiu a avut, recent, o întâlnire cu ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, stabilind să dezvolte cooperarea poliţienească pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri şi a traficului de fiinţe umane, prin schimb de experienţă, de informaţii şi acţiuni operative directe, comune, de combatere a crimei organizate.
”Creştem numărul de poliţişti români alocaţi acestei cooperări cu poliţiştii italieni pentru a identifica ce membri ai crimei organizate îşi desfăşoară activitatea infracţională pe teritoriul României. Aceste măsuri vor contribui direct la siguranţa cetăţenilor români. Pentru noi, legătura cu poliţiile naţionale din alte state membre ale UE, cum e şi cea italiană, reprezintă o investiţie în capacitatea de luptă a Poliţiei Române cu crima organizată”, a declarat Cătălin Predoiu, citat într-un comunicat.
Schimb de experiență între polițiștii români și cei italieni
El a menţionat că a discutat cu conducerea Academiei de Poliţie de la Roma pentru a consolida colaborarea cu Academia de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza”, în vederea creşterii numărului de poliţişti români care vor face schimb de experienţă cu colegii italieni.
”Pe un plan mai general, reformarea şi modernizarea Academiei Alexandru Ioan Cuza este o investiţie în creşterea profesionalizării şi integrităţii tuturor armelor MAI”, a adăugat el.
Ministrul italian, de acord cu principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești definitive de condamnare
Ministrul de Interne a menţionat că a discutat cu omologul italian aspectele legate de ”practica unor cetăţeni condamnaţi definitiv, care fug de aplicarea legii române şi găsesc portiţe legale în legea italiană pentru a face acest lucru”.
”Respectând independenţa tuturor magistraţilor europeni, am subliniat faptul că reglementările europene stabilesc fără echivoc principiul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti definitive în cadrul Uniunii Europene. Ministrul italian şi-a exprimat acordul cu privire la aceste puncte de vedere şi am convenit să menţinem acest subiect pe agenda noastră comună”, transmite Cătălin Predoiu, în comunicatul MAI.
Acord politic pentru repatrierea fugarilor români, dar ambasadorul Romeo spune că există și „aspecte care depăşesc sfera Executivului”
În timpul reuniunii interguvernamentale de la Roma, desfășurată în martie, premierii Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au semnat un acord politic pentru extrădarea persoanelor condamnate definitiv în România care au fugit în Italia.
Reamintim că există numeroase astfel de cazuri de persoane cu resurse financiare care s-au stabilit în Italia și au obținut în instanță respingerea cererii de extrădare în România.
Ambasadorul Italiei, Alfredo Maria Durante Mangoni, a explicat săptămâna trecută, pentru Agrepres, că extrădarea ține și de aspecte ce depășesc sfera executivului și a politicului, fiind decisă în instanță, iar instanțele sunt independente:
„Cele două guverne sunt complet conştiente de situaţia fugarilor, dar nu doar fugari. Aş vrea să subliniez şi care este principala noastră preocupare aici, anume condiţiile de detenţie pentru cetăţenii italieni care sunt în închisori din România. Noua declaraţie comună pe tema consolidării Parteneriatului Strategic, care a fost adoptată de către cei doi premieri, include şi un angajament politic, pentru că vorbim de chestiuni judiciare şi trebuie să respectăm, evident, independenţa şi autonomia Justiţiei şi să permitem implementarea corectă a regulamentelor UE privind cooperarea în domeniul dreptului penal şi executarea pedepselor. Dar există un angajament politic privind posibilitatea ca persoane condamnate în ţara de origine să execute pedeapsa în ţara de origine. Asta înseamnă aducerea în România a persoanelor condamnate de instanţele române pentru infracţiuni economice, financiare, de exemplu, pentru corupţie. Pe de altă parte, este vorba să fie lăsaţi cetăţenii italieni, după o condamnare definitivă, să îşi execute pedeapsa în Italia. Cele două guverne nu pot trece dincolo de aceste aspecte, pentru că vorbim de aspecte care depăşesc sfera Executivului”.
****
