O lege care limitează drastic posibilitatea instanțelor de a refuza extrădarea condamnaților fugari din a fost adoptată în Italia, scrie G4Media. Reglementarea armonizează legislația din peninsulă cu cea europeană, a fost publicată în Gazeta Oficială de la Roma și va intra în vigoare pe 20 februarie 2021.
Potrivit noii reglementări, doar persoanele condamnate în alte state europene care au rezidență în Italia de peste 5 ani ar putea să nu mai fie extrădate în țările europene de proveniență: ”Instanța de apel poate refuza predarea persoanei căutate care este cetățean italian sau cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, rezident în mod legitim și efectiv pe teritoriul italian de cel puțin cinci ani”.
În acest moment, legea italiană permite instanţelor de apel să refuze predarea în alte state europene a unor persoane condamnate dacă acestea sunt cetăţeni italieni sau rezidenţi în Italia, fără să precizeze și o anumită durată sau vechime a rezidenței.
Legea va avea un efect important pentru sistemul judiciar din România, după ce mai mulți români condamnați sau pe cale de a fi primi soluția definitivă s-au refugiat în această țară după ce au descoperit oportunitățile de evitare a executării pedepselor.
Omul de afaceri Dragoş Săvulescu, fost finanțator al Clubului de Fotbal Dinamo, a beneficiat de decizia Curţii de Apel din Napoli, care a hotărât să nu-l extrădeze în România și de a-i permite să execute în Italia pedeapsa de 5 ani de închisoare cu executare. Motivul invocat de instanță – este integrat social în Italia, vorbește limba italiană, locuiește, are afaceri și plătește taxe în Italia.
După respingerea cererii României, Săvulescu a beneficiat și de un decret de grațiere din 2006 care i-a redus pedeapsa cu 3 ani, rezultând că mai are de executat 2 ani. Astfel, a putut fi dispusă suspendarea executării pedepsei. Prin urmare, pedeapsa de 5 ani de detenție efectivă primită de Săvulescu în România a fost comutată într-una de 2 ani cu suspendare în Italia.
Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, condamnat pentru corupţie în România la trei ani şi 10 luni de închisoare cu executare, și-ar fi stabilit de anul trecut rezidenţa în Italia, unde a dezvoltat şi o afacere în domeniul IT şi spera să beneficieze de legea care permitea refuzul predării rezidenţilor. El s-a predat la Bari, pe 4 februarie 2021, în contextul modificărilor legislative.
În cazul Alinei Bica, Curtea de Apel din Bari a refuzat să o extrădeze în România pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată în România la 4 ani de detenţie cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, inculpat chiar de ea pe când era procuror de caz DIICOT.
Potrivit avocatului, instanţa a decis că fosta şefă a DIICOT poate executa pedeapsa în Italia. Nu este foarte clar în aceast moment dacă decizia Curții de Apel Bari a rămas definitivă.
