Ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, a declarat miercuri seară că, „foarte probabil”, România nu va mai încheia un nou acord cu Fondul Monetar Internațional după expirarea celui în derulare, în septembrie 2015.
Informația a fost făcută publică în aceeași zi în care, la Guvern, premierul Victor Ponta prezenta propunerile noilor coduri Fiscal și de Procedură Fiscală.
„Am depășit de mult stadiul în care trebuie să vina profesorul să ne arate unde e tabla și unde e ușă. Trebuie să avem doar dialog mult mai consistent cu mediul de afaceri”, a spus Darius Vâlcov.
Ministrul Vâlcov a fost întrebat, la Realitatea TV, dacă are acordul Fondului pentru măsurile anunțate în cadrul ședinței de guvern, și care prevăd, între altele, o reducere sensibilă a TVA și modificări de taxe și impozite. „Nu l-am cerut”, a fost răspunsul dat de ministrul finanţelor.
Ministrul Finanţelor a afirmat că, atât timp cât România se află în parametri macroeconomici „mai mult decât corecți” și înregistrează, în 2014, a 5-a creștere economică din Uniunea Europeană, nu mai este cazul pentru un nou acord.
Scrisorile de intenție: adevărate programe de guvernare și de restructurare a economiei
De-a lungul ultimilor ani, acordul cu FMI (în fapt, cu troica FMI-Banca Mondială_Comisia Europeană) a fost subiectul a numeroase dezbateri și controverse. Nu de puține ori, economiștii și analiștii financiar-bancari au susținut ideea de-a fi respectate și păstrate acordurile, uneori în contradicție cu vocile din zona guvernamentală, acolo unde tentația politicilor electorale lucra împotriva economiei și a strategiilor pe termen lung.
De pildă, într-o analiză publicată de cursdeguvernare.ro, Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al Guvernatorului BNR, furniza argumente în favoarea continuării relaţiei cu troica.
(Citiţi şi: “Lucian Croitoru / De ce e nevoie de un nou acord cu FMI”)
Există încă şi argumente pentru renunţarea la acord, care au la bază optimismul generat de cifrele creşterii economice.
(Citiţi şi: “Un nou acord cu FMI? Argumentele pro şi contra din economia reală”)
Perspectivele diferite cu care privesc FMI şi Comisia Europeană construcţia bugetară a României pot contura calea pe care va merge Guvernul Ponta: în vreme ce reprezentanţii CE sunt interesaţi de rezultatele macro, respectiv lasă libertate de mişcare guvernului în interiorul unor ţinte agreate de comun, reprezentanţii FMI au solicitări precise legate de restructurarea economiei, de guvernanţă corporativă.
În fapt, scrisorile de intenţie semnate cu FMI de-a lungul anilor au reprezentat adevăratele programe de guvernare ale României. În condiţiile în care renunţă la un nou acord cu FMI, Victor Ponta alege practic să rezolve contabil problemele economiei, după o filosofie proprie fostului secretar de stat de la Finanțe Gheorghe Gherghina.
Dincolo de acestea, cea mai mare parte a măsurilor de restructurare din economie și societate au fost produsul negocierilor pe scrisorilor de intenție :
- -, legea salarizării unitare a bugetarilor
- -, legea pensiilor
- -, legea de reglementare a pieței muncii
- -, legile bugetelor – în sensul evitării derapajelor deficitelor
- -, rectificări bugetare supuse la presiunile politice ale calendarului electoral strând (din 2 în 2 ani)
- -, reformele din companiile de stat – vagi, dar care au diminuat, totuși, pierderile masive din sectorul public
- -, politica severă față de arierate și diminuarea acestora
De menționat că anul 2015 se anunță deja ca un vârf al obligaţiilor de plată din principalul datoriei către FMI-UE-BM, ce însumează 1,6 miliarde de euro, aproape egalul obligațiilor achitate în 2013 şi 2014.
Banii au fost folosiți, de-a lungul relației cu fondul, fie pentru acoperirea deficitelor din perioada de criză, fie ca opțiunea de care România s-a folosit pentru a se împrumuta mai ușor și mai ieftin de pe piețe.
Relația cu FMI – actualul acord este suspendat din iunie 2014
Actualul acord încheiat de România cu FMI este practic suspendat de la jumătatea anului trecut, când la a doua misiune de evaluare a acestuia, derulată în iunie 2014, Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie. Situația s-a repetat și la începutul lunii februarie, când a treia misiune de evaluare s-a încheiat din nou fără scrisoare de intenție, neînțelegerile fiind legate de prețul gazelor și de restructurarea companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.
România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.
Premierul Victor Ponta a vorbit pentru prima oară despre o posibilă renunțare la colaborarea cu FMI la începutul lunii decembrie 2014, anticipat în iunie 2014 de fostul ministru al Bugetului, Liviu Voinea.
Tot în decembrie 2014, aflat încă în poziția de șef al statului, Traian Băsescu şi-a manifestat, astfel, nemulţumirea faţă de poziţionarea FMI faţă de evoluţia economică a statului român, acuzând troica de faptul că ”au stat si au privit de la distanță aventurile fiscale din ultimele 8 luni din România, în perspectiva alegerilor prezidențiale”.
“Fondul a stat de-o parte având în vedere evenimentele din ultimele luni. Vor avea o mare responsabilitate, au ştiut foarte bine ce se întâmplă în România.” – a spus Traian Băsescu.
