fbpx

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

La obiect

5 scenarii pentru 2040 după care lucrează Joe Biden în 2021: Un draft al viitorului – făcut de serviciile de intelligence americane

La fiecare 4 ani, pe fondul schimbării de gardă de la Casa Albă, comunitatea serviciilor de informații americane – aflată sub coordonarea DNI (directorul de… Mai mult

08.06.2021

Lucian Croitoru / De ce e nevoie de un nou acord cu FMI

de Lucian Croitoru 13.6.2013

În România FMI este celebru. Nu numai instituția, ci și negociatorii acesteia. Mohsin Khan, Max Watson, Poul Tomsen, Neven Mates, Emmanuel van der Mensbruegghe, Jeffrey Franks, Erik Jan de Vrijer sunt persoane bine cunoscute în România. La vremea lor, ei erau mai cunoscuți românilor decât orice ministru român. De-a lungul celor 23 de ani, de câte ori au trebuit să implementeze măsuri mai dure, dar necesare, autoritățile au dat vina pe FMI. Astfel, majoritatea românilor stiu că FMI este o instituție internațională care ne-a impus restricții, fără de care ei ar fi dus-o mai bine.

Imaginea aceasta nu corespunde însă nici pe departe realității, iar oamenii au nevoie să fie corect informați. Dacă ar fi dus la bun sfârșit toate programele agreate, România ar fi fost mult mai departe decât este astăzi, iar românii mult mai prosperi.

Desigur, FMI nu este infailibil. Așa cum a și recunoscut, FMI a făcut și greșeli. Dar în cazul nostru, autoritățile și FMI au încheiat acorduri ale căror obiective și măsuri programate au fost, în general, corecte. Din păcate, numai în două acorduri au fost implementate toate măsurile agreate. Dacă însă nu ar fi existat programele cu FMI, încheiate sau nu cu deplin susces, România ar fi fost cu mult în urmă față de nivelul la care se află acum, din toate punctele de vedere.

Desigur, progresul este rodul efortului făcut de poporul român și de autoritățile sale. Dar, fără condiționalitățile formulate de FMI și Banca Mondială, iar mai târziu de FMI, Banca Mondială și UE, România nu ar fi inițiat și derulat atâtea reforme câte a făcut și, în consecință, nu ar fi progresat atât de mult pe cât a făcut-o.

Dat fiind eșecul nostru de a încheia cu succes cele mai multe acorduri, este dificil de distins dacă, uneori, FMI a fost „îngăduitor” cu propriile condiționalități sau doar a dat dovadă de flexibilitate pentru a permite progresul. Prin programele agreate cu FMI s-a asigurat stabilitatea macroeconomică și s-au promovat reforme care au sporit competitivitatea economiei. Am reușit să devenim mebri ai UE și am trecut prin criza declanșată în 2007/2008, cel puțin până acum, fără a ne confrunta cu probleme la fel de grave ca cele cu care s-au confruntat alte țări.

Unii spun că România nu mai are nevoie de un nou acord cu FMI. Dar, din perspectiva menționată mai sus, necesitatea unui nou acord cu FMI este ușor de dedus dacă se au în vedere trei elemente:

  1. incertitudinea care există încă în Europa, în special în privința evoluțiilor din zona euro;
  2. natura problemelor cu care se confruntă economia României; și
  3. alegerile europarlamentare și cele prezidențiale (2014). Voi discuta pe rând fiecare element menționat.

(i) În privința incertitudinii care persistă în zona euro, generată mai ales de interdependențele autoalimentatoare dintre guvernele supraîndatorate și sistemul bancar, un nou acord cu FMI ar putea fi, din nou, de ajutor.
Precedentul acord cu FMI, UE, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale a asigurat stabilitatea macroeconomică și financiară a României (a se citi stabilitatea leului și a băncilor în care se află depozitele oamenilor și firmelor). Datoria externă scadentă în 2009 se ridica la aproximativ 22 miliarde euro (cea mai mare parte privată), rezeva valutară a României era de doar 26 miliarde euro (inclusiv rezervele minime obligatorii ale băncilor), iar refinanțarea acestei datorii din surse private era incertă, adică imprevizibilă pe baza evoluțiilor din trecut (necuantificabilă).

Fiind adverse la incertitudine, autoritățile au evaluat „probabilitatea” celui mai rău caz. Față de această situație, împrumutul de aproxiamtiv 20 de miliarde de euro de la FMI, UE și Banca Mondială a fost perfect rațional. Din fericire, evoluțiile de pe piețele financiare, dar mai ales măsurile (dificile, necesare, dar cu risc mare de a fi respinse de populație) implementate de guvernele României au făcut tragerea ultimei tranșe inutilă.

Cei care au criticat suma „prea mare” angajată în acel acord ar trebui să știe că, tot atât de bine, s-ar fi putut întâmpla să fi fost nevoie de sume suplimentare echivalente cu două-trei tranșe pentru a realiza stabilitatea macroeconomică și financiară. În condiții de incertitudine e mai bine să fii „asigurat” împotriva unui risc cu consecințe potențiale majore asupra ocupării, decât să riști pe locurile de muncă și pe banii populației. În viziunea mea, incertitudinea este încă prezentă și este mai sigur pentru România să încheie un nou acord precauționar (adică fără îndatorarea țării dacă nu e cazul). Merită să plătești niște comisioane pentru ca cineva să-ți țină la dispoziție suficienți bani în caz de nevoie.

(ii) În ceea ce privește natura problemelor structurale profunde pe care le are economia României, trebuie pornit de la diferența dintre ceea ce ar fi putut fi (dacă se realizau reformele necesare agreeate în fiecare acord cu FMI) și ceea ce este, în termenii dezvoltării, economia României de după 1989 (din cauza neerespecării celor mai multe acorduri).
Această diferență este mare și constă în reformele amânate. Ea poate fi explicată de mulți factori. Între aceștia, șederea în comunism pentru mai mult de patru decenii, cu implicațiile ei cultural-educaționale și sociale a avut, desigur, un rol foarte mare. Dar probabil că un rol și mai mare l-a avut politica de tip go-stop promovată de simbioza dintre birocrație și noua elită de afaceri, preocupată de extragerea de rente.

Această simbioză este prezentă și astăzi, în ciuda progreselor făcute. Prezența ei este indicată de deficitul mare de libertate economică, manifest în corupția relativ mare și în drepturile de proprietate rămase încă neclare în multe arii. Simbioza respectivă are ideologii ei, care din când în când, de obicei în momente de criză, vin și vântură idealuri sociale în numele cărora amână reformele necesare și amintesc nostalgic de vechile practici socialiste. Prin această practică îi păcălește, de fapt, pe cei mulți, în numele și în interesul cărora, chipurile, vorbesc.

Pe acest fundal, întreprinderile de stat (IDS) continuă să facă pierderi, să acumuleze arierate sau să facă profituri cu mult sub potențial, iar în unele sectoare, în special în energie și transporturi, lipsa investițiilor este cronică.

Aceste practici sunt împotriva creșterii economice de care țara are nevoie. De aceea, programul curent cu FMI, UE și Banca mondială are în centru aceste probleme. Ele nu sunt încă rezolvate. Guvernul are încă pe agend agreată cu aceste instituții probleme care ar fi trebuit rezolvate demult: o mai bună monitorizare a IDS, îmbunătățirea guvernanței corporatiste, identificarea planurilor de restructurare a IDS, eliminarea operațiilor neviabile la unele companii de stat, privatizări, listări pe bursă, lupta cu arieratele de impozite și altele. Toate sunt necesare pentru a crește eficiența și a crea noi locuri de muncă.

Dacă aceste reforme vor fi pornite/continuate în 2013, un nou acord cu FMI, UE și Banca Mondială este necesar pentru a crește probabilitatea ca ele să fie duse la bun sfârșit. Experiența de 22 de ani ne arată că, regretabil, guvernele României nu au stabilit vreodată, în afara unui acord cu instituțiiile menționate, un program serios de restructurare a întreprinderilor care să nu fi fost sacrificat, în final, în luptele politice. Măsurile de reformă a întreprinderilor de stat nu constituie miezul unui program cu FMI, dar în aproape toate acordurile au fost specificate deoarece fără restructurarea sectorului întreprinderilor de stat stabilitatea unei economii nu are o bază profundă. Bilanțurile companiilor de stat cu pierderi devin parte din bugetul public, afectând în acest fel stabilitatea macroeconomică, care este esența oricărui program cu FMI.

(iii) În sfârșit, alegerile sunt și ele un factor de risc. Nu cred că acest risc sa va materializa în politici care să ducă la alunecări fiscale clasice, așa cum se obișnuiește în anii electorali. Cred însă că lupta politică din perioada premergătoare alegerilor mărește tentația politicienilor de a se abține de la implementarea măsurilor de restructurare menționate mai sus.


Nu este nicio garanție că un nou acord cu FMI, UE și Bnaca Mondială ar putea reduce această tentație până la dispariție, dar atât timp cât investitorii privați au ceva confort din existența unui acord cu FMI, tentația menționată nu se va materializa.

Odată ce resursele acum încuiate în întreprinderi de stat ineficiente vor fi eliberate, libertatea economică a populației va crește. Resursele astfel disponibilizate vor putea fi utilizate în locuri mai productive pentru crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat, reducând dependența de redistribuirea de la stat. În acest fel, puterea economică se va separa de puterea politică până la cap, reducând deficitul de libertate economică reflectat de corupție și de neclaritatea drepturilor de proprietate.

Abia atunci se va instaura domnia legii și va apărea prosperitatea pe care ne-o dorim. Experiența ne arată că în atingerea acestui deziderat, un acord cu FMI, UE și Banca Mondială este o necesitate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.6.2013

7 comentarii

  1. sasu
    13.6.2013, 1:26 pm

    Da da , ‘geniile” de la FMI .

    Sa aplice si la noi modelul Argentina.

  2. octavescu
    13.6.2013, 10:05 pm

    “În România FMI este celebru” : ca si Gigi Becali,ca si multi altii,ca rezultat al intoxicarii propagandistice gandite de neputinciosii care ne guverneaza,pusa in practica de amarastenii cugetului ‘presei libera’.

    dl.Florin Salam este de exemplu celebru in Romania, pe baza meritelor personale adecvate nevoilor ‘marii majoritati’.

    in rest articolul explica prin multe cuvinte zicala ‘daca nu e puterinta, ce chichirez galceava’.

    de vina, este evident comunismul: d’aia societatile de stat ‘continua sa faca pierderi’ -exprimare de economist, halal!cum ar zice magnificul Suleyman.

    nu-i nimic, ne-am intors practic in ’64 din pdv. economic si continuam sa avansam…a! dar atunci platisem datoria de razboi si nu aveam altele, iar resursele naturale nu erau amanatetate.

    Hotii de Romanie inlocuiesc Festivalul ‘Cantarea Romaniei’ cu ‘Salvarea Romaniei’ dar mie imi suna mai gaunos aceasta din urma; poate ca din cauza mainilor lungi cu care pricinasii se bat in pieptul gaunos.

  3. Van der Vaart
    22.6.2013, 3:17 pm

    Bai baiete, ai fost aproape sa te unga prim-ministru si sa-ti scada salariul de 5 ori.
    Noroc ca acum stai linistit la BNR pe 7000 euro pe luna si scornesti elogii catre organismele internatinale pentru inrobirea natiunilor?
    ‘Ar fi fost mult mai rau fara ei’. Da, sunt convins…
    Cum ar fi putut fura baietii tot ce a insemnat active de stat fara sa intram in faliment? Iti zic eu ce s-ar fi intamplat fara: cand atingem fundul, sleahta din ultimii 23,5 ani ar fi fost pulverizata de ‘popor’. Si se nastea o noua Romanie.

  4. viorelb2
    22.7.2013, 4:46 pm

    Personal prefer sa citesc articole semnate de dnul. Croitoru, pentru ca îmi dau speranța ca exista profesionisti romani care incearca sa combata cu seriozitate problemele economiei. Sincer, de glumitele politicienilor m-am cam saturat la fel cum sunt satul si de actiunile demolatorilor belicoși. Problema pe care trebuie sa si-o puna inainte de a debita este: nu îmi fac mai mult bine oare daca merg putin sa ma educ si sa ajut daca pot, intr-un mod constructiv?

  5. Caliman Eugen - analist de provincie
    13.8.2013, 12:40 pm

    @Van der Vaart,
    1.Tonul dvs. este neavenit, chiar daca aveti perfecta dreptate, in ce spuneti.Ce ati fi avind cu persoana celui care publica articole, cind ea nu are nici o legatura cu tema acestora?
    2.Procesul de integrare, apoi starea de integrare in UE, a fost si ramine unul din producatorii si catalizatorul intregului dezastru economic al tarii.
    Asa cum arata persoana sus citata, apartenenta la UE a produs toate catastrofele si decaderea economica si industriala a tarii.
    a.Odata cu “foaia de parcurs” pentru integrare, clasa politica n-a mai avut in vedere nimic altceva, respectiv un PROGRM DE TARA, care sa asigure un minim de locuri de munca, incit populatia sa nu fi “pulverizat”, sleahta oligarhica, cum spune corect, persoana de mai sus.
    b.Odata cu foaia de parcurs(2000)si liberalizarea granitelor (2002), Guvernele si clasa politica au putut sa distruga linistiti economia si industria nationala, deoarece de asigurarea cu locuri de munca, a “raspuns” numai UE!
    c.Odata cu integrarea, economia nationala a disparut, iar UE-FMI-BM sustin prin imprumuturi si imagine,o economie aflata la aparate, indiferenti sau neputinciosi fata de derapajele economice ale clasei politice, care “roade cap-coada”, tot ce misca ca banut in Romania.Neajunsurile integrarii sint atit de imense fata de avantaje, incit ea s-a dovedit, asa cum spune comentatorul citat, o inrobire si distrugere a tarii, la care au contribuit UE si clasa noastra politica.
    3. In principiu, data fiind starea de “natiune esuata”, autorul are dreptate,ca starea de avarie economica a tarii nu poate fi dusa mai departe, fara acordul cu UE.
    Intrebarea este, de ce nu se propune de catre economistii-analisti si realizarea unui “proiect economic postaderare”, de dezvoltare, care alaturi de garantia FMI, sa ofere si iesirea din marasmul situatiei, in care fara acest acord – Romania s-ar bloca economic, pina la a sucomba…
    Un astfel de proiect ar crea resurse economice si locuri de munca pentru populatie, cit si ceva in plus, pentru clasa politica si clientela, de sifonat prin obiective de infrastructura, ori coruptie economica!

  6. Doru
    9.4.2014, 5:32 pm

    Inca un articol de dreapta necesar in Romania. Nu stiu nici un partid romanesc care sa aiba in program ceva cit de cit asemanator cu ce scrie dl Croitoru.
    Este absolut aiuritor ca dsra Ioana Petrescu a lucrat cu Newt Gingrich si acum propune taxe stahanoviste in care toti cei care cumpara benzina platesc penziile si salariile multor putori. De unde pina unde republicanii americani isi dau mina cu mina cu stinga romaneasca?

  7. Doru
    9.4.2014, 5:37 pm

    @Caliman Eugen: Cum adica economia nationala a disparut? Pe ce definitie a economiei nationale va bazati?

Lăsați un comentariu


Europa

UE și-a prezentat oficial cele 5 principii care vor guverna relația cu Rusia

Iulian Soare

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate au prezentat miercuri un document comun privind abordarea UE în relațiile… Mai mult

Europa

Întâlnirea Biden – Putin la Geneva: Prima rundă de discuții a durat 2 ore

Iulian Soare

Prima rundă a summitului preşedinţilor american şi rus, Biden – Putin, de la Geneva s-a încheiat miercuri după aproape două ore, a declarat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Construcțiile, avans de aproape 6% după prima treime a lui 2021, cu accent pe clădirile rezidențiale

Marin Pana

Construcțiile au avansat după prima treime a lui 2021 cu 5,7% peste nivelul de anul trecut, recuperând rămânerea în urmă consemnată după primele două luni.… Mai mult

Stiri

La Bursă au intrat 5.000 de investitori noi în ultimul trimestru, atrași de creșterea cotațiilor

Adrian N Ionescu

  Numărul de investitori la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a crescut cu 5.000 numai în ultimul trimestru, până la 70.000, potrivit  directorului general al… Mai mult

Europa

Principalul program de lucru al Orizont 2021 – 2022, adoptat -14,7 miliarde de euro

Iulian Soare

Comisia Europeană a adoptat miercuri principalul program de lucru al Orizont Europa pentru perioada 2021-2022, cu finanțări totale de 14,7 miliarde de euro, din care… Mai mult

Stiri

Cel mai mare furnizor de electricitate de pe piața concurențială și-a declarat insolvența

Adrian N Ionescu

Getica 95 Com, cel mai mare furnizor de electricitate de pe piața concurențială din România, și-a declarat insolvența. Compania alimentează cu energie Metrorex și este… Mai mult

Stiri

Articol susținut de ARPIM

Industria farmaceutică, domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

Vladimir Ionescu

Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures” („Industria farmaceutică în cifre”), publicat marți de EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice), arată… Mai mult