fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Un nou acord cu FMI? Argumente pro si contra din economia reală

de Razvan Diaconu 27.3.2013

Intenția Guvernului de a încheia un nou acord cu Fondul Monetar Internațional naște dispute: de-o parte, economiștii care consideră că actuala înțelegere cu Fondul nu și-a atins obiectivele ; de cealaltă parte, cei care cred că fără asistența internațională România nu reușea să facă reforme.

Societatea Academică Română susține, în Raportul România 2013, că Guvernul nu trebuie să încheie un nou acord cu FMI, ci să accelereze procesul de aderare la zona euro, în schimb.

De partea cealaltă, Expert Forum (EFOR) argumentează necesitatea încheierii unui nou acord cu FMI prin faptul că actuala înțelegere (2011-2013) și precedenta (2009-2011) și-au atins cea mai mare parte dintre obiective, printre care reducerea dificitului bugetar.

Argumente pro-acord

Iată care ar fi argumentele care pledează pentru încheierea unui nou acord cu FMI, potrivit EFOR:

Consolidarea fiscală. Deficitul bugetar a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la 3% în 2012 în sistem ESA 95, care include și arieratele.

Măsuri de raționalizare a cheltuirii banilor publici. Prin legea salarizării unitare s-a eliminat posibilitatea acordării necontrolate de bonusuri, stimulente și sporuri angajaților din sectorul public. Legea pensiilor a condus la eliminarea unei părți a pensiilor ocupaționale și s-a renunțat la proporția potrivit căreia pensia este egală cu 45% din salariu. Se controlează arieratele din sectorul sanitar.

Sectorul companiilor de stat. Au fost denunțate contractele directe, preferențiale din energie (cu ”băieții deștepți”), CFR a deblocat plata datoriilor către furnizorii de electricitate. Chiar dacă poticnit, a început profesionalizarea managementului companiilor de stat și procesul de privatizare.

Mai mult, EFOR vrea ca FMI să fie mai dur cu Guvernul în viitorul acord, fie acesta tot de tip precautionary, ca actualul. ”De pildă, dacă se ȋncheie un nou acord precautionary (tip garanție), sistemul ar trebui să fie aşa: nu se îndeplinesc condițiile, se amână fiecare tranșă de garanție până când se îndeplinesc. Contractul trebuie să poată fi întins până se aplică tot ce s-a promis”, susține Expert Forum.

(Descarcă de aici studiul EFOR)

Argumente contra unui nou acord

România nu ar avea nevoie şi nici nu ar trebui să mai semneze un nou acord cu FMI. Dintr-un anumit punct de vedere, un nou acord chiar ar dăuna, pentru că are acelaşi rol pe care l-a avut zona euro pentru Grecia, Spania, Italia, Portugalia, în sensul că beneficiază de condiţii mai bune de împrumut, atât ca volume cât şi ca preţ, decât dacă nu ar fi fost în acord, susține SAR.

Fără reformă, împrumuturile nu vr fi folosite decât pentru adâncirea dezechilibrelor macroeconomice. În plus, deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finanţat de banca centrală din rezervele proprii, iar decizia Băncii Centrale Europene de a finanţa statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finanţare.

În schimb, e necesar un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o dată specificată, asumat de către toată clasa politică. Acest program impune un anumit set de refome pentru a atinge ţintele nominale (inflaţie, datorie publică, deficit, piaţă secundară de obligaţiuni funcţională etc).

În actualul acord cu FMI și în precedentul, Fondul și-a ajustat obiectivele în sensul indulgenței cu Guvernul, de la o vizită de evaluare la alta.

Țintele reducerii de arierate au fost ratate de guvern aproape de fiecare dată.

România nu a implementat niciuna din sugestiile FMI şi doar a mimat reforma economică în perioada 2009-2012.

În ultima lună a fiecărui an al acordurilor există derapaje ale deficitului bugetar. Mai grav, pe tot parcursul programelor, în majoritatea cazurilor, ţintele de arierate au fost depăşite.

Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la început o măsură temporară. În 2011, salariile din sectorul public au crescut cu 11%, iar în 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010.

Deficitul bugetar în scădere a fost posibil doar prin creşterea arieratelor, iar cheltuielile publice cu angajaţii nu au scăzut decât temporar, în perioada iulie 2010 – martie 2011, în timp ce cheltuielile publice nominale nu au scăzut în niciun an. Mai mult, România a dublat datoria publică şi a crescut taxele.

(Descarcă de aici studiul SAR)

Ce crede guvernatorul Mugur Isărescu

Miercuri, la ASE, guvernatorul BNR a subliniat rolul FMI de a trasa anumite măsuri pe care autoritățile române să le îndeplinească, în condițiile în care lipsește comunicarea între instituțiile românești.

De ce avem nevoie de Fond? Pai sa meargă cineva pe la 10 instituții din România care toate fac politici si sa vada cum NU discuta intre ele”, a spus Isărescu, citat de HotNews.ro.

Guvernatorul a arătat că politicile Guvernului intră în conflict cu cele ale BNR în preajma alegerilor, pe fondul promisiunilor electorale.

Guvernul vrea crestere economica si are alegeri mai rapide decat la noi la BNR. In anii pre-electorali, Guvernul vrea sa mai dea ceva. Daca economia e supraincalzita, o sa ai o problema. Politicile intra in conflict cu cele ale BNR, care de regula cand lucrurile merg bine, ar vrea sa apese pe frana, nu sa accelereze”, a mai afirmat Isărescu.

Declarația guvernatorului BNR este una caracteristică actualei conjuncturi și politice și internaționale. Pentru că, în urmă cu un an, Mugur Isărescu declara că România nu va da un mesaj bun piețelor internaționale, dacă ”se lungește” în acordul cu FMI, însă pare că între timp s-a răzgândit.

”Ancora rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevăzute și probabil că va trebui să ieșim și din acest acord. Poate mai facem unul de același tip? Cel mai bine ar fi sa ieșim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine și nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungești într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, spunea Isărescu în februarie 2012.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere mărirea capacităților de stocare a energiei

Iulian Soare

Într-un raport adoptat vineri cu 556 voturi pentru, 22 împotrivă și 110 abțineri, eurodeputații au definit strategia pentru stocarea energiei, care va juca un rol… Mai mult

Stiri

Dan Bucșa, UniCredit Bank: Dobânzile sunt la nivelul de ”junk”, Piețele nu au ajustat încă prețul

Alexandra Pele

Piețele financiare nu au ajustat încă dobânzile la obligațiunile în euro ale României, statul fiind perceput a se afla în clasa ”junk”, cu toate că… Mai mult

Stiri

Jack Dorsey, cofondator Twitter, investește într-un proiect de introducere a venitului de bază universal în SUA

Razvan Diaconu

Miliardarul Jack Dorsey (foto), cofondatorul Twitter, investește milioane de dolari pentru implementarea unui proiect privind venitul de bază universal, anunță vineri Business Insider. Ideea venitului… Mai mult

Stiri

Pentagonul transformă unitatea de la Câmpia Turzii în hub aerian NATO la Marea Neagră

Victor Bratu

O fostă bază aeriană sovietică din centrul României ar putea deveni un hub pentru operațiunile Forțelor Aeriene ale SUA în sud-estul Europei, unde Pentagonul caută… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel obligă Tribunalul București să înceapă procesul în care Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă în cazul Bogdan Gigină

Victor Bratu

Curtea de Apel București a decis joi începerea judecății în cazul fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, pentru uciderea din culpă a motociclistului de la… Mai mult