La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Chestiunea

T1 din 2019: Inflația a mușcat 1,4% din puterea de cumpărare a pensiei medii

În primul trimestru din 2019, pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 1.380 lei (291 euro la cursul mediu), mai mare cu 9%… Mai mult

13.06.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4% – revenirea spre 3% se amână pentru cel mai devreme T2 din 2020

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna mai 2019 cu 0,46%, valoare aproape identică cu cea din aceeaşi lună a anului anterior (+0,47%).… Mai mult

12.06.2019

Analiză

Dobânzile real negative la depozite şi consecinţele lor

Pe fondul discuţiilor eterne privind ratele la credite şi problemele cu care se confuntă persoanele care au luat împrumut, pare că a fost scăpată din… Mai mult

11.06.2019

Cronicile

Un nou acord cu FMI? Argumente pro si contra din economia reală

de Razvan Diaconu 27.3.2013

Intenția Guvernului de a încheia un nou acord cu Fondul Monetar Internațional naște dispute: de-o parte, economiștii care consideră că actuala înțelegere cu Fondul nu și-a atins obiectivele ; de cealaltă parte, cei care cred că fără asistența internațională România nu reușea să facă reforme.

Societatea Academică Română susține, în Raportul România 2013, că Guvernul nu trebuie să încheie un nou acord cu FMI, ci să accelereze procesul de aderare la zona euro, în schimb.

De partea cealaltă, Expert Forum (EFOR) argumentează necesitatea încheierii unui nou acord cu FMI prin faptul că actuala înțelegere (2011-2013) și precedenta (2009-2011) și-au atins cea mai mare parte dintre obiective, printre care reducerea dificitului bugetar.

Argumente pro-acord

Iată care ar fi argumentele care pledează pentru încheierea unui nou acord cu FMI, potrivit EFOR:

Consolidarea fiscală. Deficitul bugetar a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la 3% în 2012 în sistem ESA 95, care include și arieratele.

Măsuri de raționalizare a cheltuirii banilor publici. Prin legea salarizării unitare s-a eliminat posibilitatea acordării necontrolate de bonusuri, stimulente și sporuri angajaților din sectorul public. Legea pensiilor a condus la eliminarea unei părți a pensiilor ocupaționale și s-a renunțat la proporția potrivit căreia pensia este egală cu 45% din salariu. Se controlează arieratele din sectorul sanitar.

Sectorul companiilor de stat. Au fost denunțate contractele directe, preferențiale din energie (cu ”băieții deștepți”), CFR a deblocat plata datoriilor către furnizorii de electricitate. Chiar dacă poticnit, a început profesionalizarea managementului companiilor de stat și procesul de privatizare.

Mai mult, EFOR vrea ca FMI să fie mai dur cu Guvernul în viitorul acord, fie acesta tot de tip precautionary, ca actualul. ”De pildă, dacă se ȋncheie un nou acord precautionary (tip garanție), sistemul ar trebui să fie aşa: nu se îndeplinesc condițiile, se amână fiecare tranșă de garanție până când se îndeplinesc. Contractul trebuie să poată fi întins până se aplică tot ce s-a promis”, susține Expert Forum.

(Descarcă de aici studiul EFOR)

Argumente contra unui nou acord

România nu ar avea nevoie şi nici nu ar trebui să mai semneze un nou acord cu FMI. Dintr-un anumit punct de vedere, un nou acord chiar ar dăuna, pentru că are acelaşi rol pe care l-a avut zona euro pentru Grecia, Spania, Italia, Portugalia, în sensul că beneficiază de condiţii mai bune de împrumut, atât ca volume cât şi ca preţ, decât dacă nu ar fi fost în acord, susține SAR.

Fără reformă, împrumuturile nu vr fi folosite decât pentru adâncirea dezechilibrelor macroeconomice. În plus, deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finanţat de banca centrală din rezervele proprii, iar decizia Băncii Centrale Europene de a finanţa statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finanţare.

În schimb, e necesar un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o dată specificată, asumat de către toată clasa politică. Acest program impune un anumit set de refome pentru a atinge ţintele nominale (inflaţie, datorie publică, deficit, piaţă secundară de obligaţiuni funcţională etc).

În actualul acord cu FMI și în precedentul, Fondul și-a ajustat obiectivele în sensul indulgenței cu Guvernul, de la o vizită de evaluare la alta.

Țintele reducerii de arierate au fost ratate de guvern aproape de fiecare dată.

România nu a implementat niciuna din sugestiile FMI şi doar a mimat reforma economică în perioada 2009-2012.

În ultima lună a fiecărui an al acordurilor există derapaje ale deficitului bugetar. Mai grav, pe tot parcursul programelor, în majoritatea cazurilor, ţintele de arierate au fost depăşite.

Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la început o măsură temporară. În 2011, salariile din sectorul public au crescut cu 11%, iar în 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010.

Deficitul bugetar în scădere a fost posibil doar prin creşterea arieratelor, iar cheltuielile publice cu angajaţii nu au scăzut decât temporar, în perioada iulie 2010 – martie 2011, în timp ce cheltuielile publice nominale nu au scăzut în niciun an. Mai mult, România a dublat datoria publică şi a crescut taxele.

(Descarcă de aici studiul SAR)

Ce crede guvernatorul Mugur Isărescu

Miercuri, la ASE, guvernatorul BNR a subliniat rolul FMI de a trasa anumite măsuri pe care autoritățile române să le îndeplinească, în condițiile în care lipsește comunicarea între instituțiile românești.

De ce avem nevoie de Fond? Pai sa meargă cineva pe la 10 instituții din România care toate fac politici si sa vada cum NU discuta intre ele”, a spus Isărescu, citat de HotNews.ro.

Guvernatorul a arătat că politicile Guvernului intră în conflict cu cele ale BNR în preajma alegerilor, pe fondul promisiunilor electorale.

Guvernul vrea crestere economica si are alegeri mai rapide decat la noi la BNR. In anii pre-electorali, Guvernul vrea sa mai dea ceva. Daca economia e supraincalzita, o sa ai o problema. Politicile intra in conflict cu cele ale BNR, care de regula cand lucrurile merg bine, ar vrea sa apese pe frana, nu sa accelereze”, a mai afirmat Isărescu.

Declarația guvernatorului BNR este una caracteristică actualei conjuncturi și politice și internaționale. Pentru că, în urmă cu un an, Mugur Isărescu declara că România nu va da un mesaj bun piețelor internaționale, dacă ”se lungește” în acordul cu FMI, însă pare că între timp s-a răzgândit.

”Ancora rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevăzute și probabil că va trebui să ieșim și din acest acord. Poate mai facem unul de același tip? Cel mai bine ar fi sa ieșim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine și nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungești într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, spunea Isărescu în februarie 2012.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Curtea de Justiție Europeană – decizie împotriva Poloniei, în chestiunea reducerii vârstei de pensionare a jdecătorilor

Vladimir Ionescu

Reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme din Polonia încalcă legislația europeană și principiul inamovibilităţii judecătorilor, a decis, luni, Curtea de Justiție a Uniunii… Mai mult

Stiri

Comisia de la Veneția s-a pronunțat: Limitarea ”drastică” a folosirii OUG-urilor în Justiție, atenție la secția pentru anchetarea magistraților!

Vladimir Ionescu

Comisia de la Veneția solicită guvernului de la București să limiteze drastic folosirea ordonanțelor de urgență, acte normative ce permit evitarea mecanismelor de control clasice… Mai mult

Stiri

Premierul anunţă sesiune extraordinară a Parlamentului: ”Să ducem la bun sfârşit proiectele”

Vladimir Ionescu

Parlamentarii vor fi convocați într-o sesiune extraordinară, la începutul lunii iulie, pentru a putea adopta o serie de proiecte legislative începute în această săptămână, a… Mai mult

Stiri

Negocierile pentru conducerea BNR au intrat în linie dreaptă

Razvan Diaconu

Parlamentarii vor negocia până luni viitoarea componență a Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), urmând ca audierile în comisiile de specialitate să… Mai mult

Europa

Campanie rusească de influenţare a rezultatelor alegerilor europarlamentare, cu complicităţi locale – Studiu pentru CE

Iulian Soare

Mai multe „surse ruseşti” de pe reţelele sociale au răspândit  materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, în intenţia de a influenţa preferinţele de… Mai mult

Stiri

Înmulțire a actelor de violență gravă ale extremei drepte din Germania

Iulian Soare

Serviciile de informaţii germane estimează că în Germania există aproximativ 12.700 de extremişti de dreapta care sunt ”orientaţi spre violenţă”, scrie Politico.eu, preluată de Agerpres.… Mai mult

Stiri

Răzvan Nicolescu a devenit liderul Deloitte pe Europa Centrală pentru sectorul gazelor naturale, petrolier și al produselor chimice

Adrian N Ionescu

Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a fost promovat recent în poziția de partener în cadrul practicii de consultanță a Deloitte. Expertul Deloitte preia și… Mai mult