Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Un nou acord cu FMI? Argumente pro si contra din economia reală

de Razvan Diaconu 27.3.2013

Intenția Guvernului de a încheia un nou acord cu Fondul Monetar Internațional naște dispute: de-o parte, economiștii care consideră că actuala înțelegere cu Fondul nu și-a atins obiectivele ; de cealaltă parte, cei care cred că fără asistența internațională România nu reușea să facă reforme.

Societatea Academică Română susține, în Raportul România 2013, că Guvernul nu trebuie să încheie un nou acord cu FMI, ci să accelereze procesul de aderare la zona euro, în schimb.

De partea cealaltă, Expert Forum (EFOR) argumentează necesitatea încheierii unui nou acord cu FMI prin faptul că actuala înțelegere (2011-2013) și precedenta (2009-2011) și-au atins cea mai mare parte dintre obiective, printre care reducerea dificitului bugetar.

Argumente pro-acord

Iată care ar fi argumentele care pledează pentru încheierea unui nou acord cu FMI, potrivit EFOR:

Consolidarea fiscală. Deficitul bugetar a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la 3% în 2012 în sistem ESA 95, care include și arieratele.

Măsuri de raționalizare a cheltuirii banilor publici. Prin legea salarizării unitare s-a eliminat posibilitatea acordării necontrolate de bonusuri, stimulente și sporuri angajaților din sectorul public. Legea pensiilor a condus la eliminarea unei părți a pensiilor ocupaționale și s-a renunțat la proporția potrivit căreia pensia este egală cu 45% din salariu. Se controlează arieratele din sectorul sanitar.

Sectorul companiilor de stat. Au fost denunțate contractele directe, preferențiale din energie (cu ”băieții deștepți”), CFR a deblocat plata datoriilor către furnizorii de electricitate. Chiar dacă poticnit, a început profesionalizarea managementului companiilor de stat și procesul de privatizare.

Mai mult, EFOR vrea ca FMI să fie mai dur cu Guvernul în viitorul acord, fie acesta tot de tip precautionary, ca actualul. ”De pildă, dacă se ȋncheie un nou acord precautionary (tip garanție), sistemul ar trebui să fie aşa: nu se îndeplinesc condițiile, se amână fiecare tranșă de garanție până când se îndeplinesc. Contractul trebuie să poată fi întins până se aplică tot ce s-a promis”, susține Expert Forum.

(Descarcă de aici studiul EFOR)

Argumente contra unui nou acord

România nu ar avea nevoie şi nici nu ar trebui să mai semneze un nou acord cu FMI. Dintr-un anumit punct de vedere, un nou acord chiar ar dăuna, pentru că are acelaşi rol pe care l-a avut zona euro pentru Grecia, Spania, Italia, Portugalia, în sensul că beneficiază de condiţii mai bune de împrumut, atât ca volume cât şi ca preţ, decât dacă nu ar fi fost în acord, susține SAR.

Fără reformă, împrumuturile nu vr fi folosite decât pentru adâncirea dezechilibrelor macroeconomice. În plus, deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finanţat de banca centrală din rezervele proprii, iar decizia Băncii Centrale Europene de a finanţa statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finanţare.

În schimb, e necesar un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o dată specificată, asumat de către toată clasa politică. Acest program impune un anumit set de refome pentru a atinge ţintele nominale (inflaţie, datorie publică, deficit, piaţă secundară de obligaţiuni funcţională etc).

În actualul acord cu FMI și în precedentul, Fondul și-a ajustat obiectivele în sensul indulgenței cu Guvernul, de la o vizită de evaluare la alta.

Țintele reducerii de arierate au fost ratate de guvern aproape de fiecare dată.

România nu a implementat niciuna din sugestiile FMI şi doar a mimat reforma economică în perioada 2009-2012.

În ultima lună a fiecărui an al acordurilor există derapaje ale deficitului bugetar. Mai grav, pe tot parcursul programelor, în majoritatea cazurilor, ţintele de arierate au fost depăşite.

Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la început o măsură temporară. În 2011, salariile din sectorul public au crescut cu 11%, iar în 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010.

Deficitul bugetar în scădere a fost posibil doar prin creşterea arieratelor, iar cheltuielile publice cu angajaţii nu au scăzut decât temporar, în perioada iulie 2010 – martie 2011, în timp ce cheltuielile publice nominale nu au scăzut în niciun an. Mai mult, România a dublat datoria publică şi a crescut taxele.

(Descarcă de aici studiul SAR)

Ce crede guvernatorul Mugur Isărescu

Miercuri, la ASE, guvernatorul BNR a subliniat rolul FMI de a trasa anumite măsuri pe care autoritățile române să le îndeplinească, în condițiile în care lipsește comunicarea între instituțiile românești.

De ce avem nevoie de Fond? Pai sa meargă cineva pe la 10 instituții din România care toate fac politici si sa vada cum NU discuta intre ele”, a spus Isărescu, citat de HotNews.ro.

Guvernatorul a arătat că politicile Guvernului intră în conflict cu cele ale BNR în preajma alegerilor, pe fondul promisiunilor electorale.

Guvernul vrea crestere economica si are alegeri mai rapide decat la noi la BNR. In anii pre-electorali, Guvernul vrea sa mai dea ceva. Daca economia e supraincalzita, o sa ai o problema. Politicile intra in conflict cu cele ale BNR, care de regula cand lucrurile merg bine, ar vrea sa apese pe frana, nu sa accelereze”, a mai afirmat Isărescu.

Declarația guvernatorului BNR este una caracteristică actualei conjuncturi și politice și internaționale. Pentru că, în urmă cu un an, Mugur Isărescu declara că România nu va da un mesaj bun piețelor internaționale, dacă ”se lungește” în acordul cu FMI, însă pare că între timp s-a răzgândit.

”Ancora rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevăzute și probabil că va trebui să ieșim și din acest acord. Poate mai facem unul de același tip? Cel mai bine ar fi sa ieșim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine și nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungești într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, spunea Isărescu în februarie 2012.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult