fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Un nou acord cu FMI? Argumente pro si contra din economia reală

de Razvan Diaconu 27.3.2013

Intenția Guvernului de a încheia un nou acord cu Fondul Monetar Internațional naște dispute: de-o parte, economiștii care consideră că actuala înțelegere cu Fondul nu și-a atins obiectivele ; de cealaltă parte, cei care cred că fără asistența internațională România nu reușea să facă reforme.

Societatea Academică Română susține, în Raportul România 2013, că Guvernul nu trebuie să încheie un nou acord cu FMI, ci să accelereze procesul de aderare la zona euro, în schimb.

De partea cealaltă, Expert Forum (EFOR) argumentează necesitatea încheierii unui nou acord cu FMI prin faptul că actuala înțelegere (2011-2013) și precedenta (2009-2011) și-au atins cea mai mare parte dintre obiective, printre care reducerea dificitului bugetar.

Argumente pro-acord

Iată care ar fi argumentele care pledează pentru încheierea unui nou acord cu FMI, potrivit EFOR:

Consolidarea fiscală. Deficitul bugetar a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la 3% în 2012 în sistem ESA 95, care include și arieratele.

Măsuri de raționalizare a cheltuirii banilor publici. Prin legea salarizării unitare s-a eliminat posibilitatea acordării necontrolate de bonusuri, stimulente și sporuri angajaților din sectorul public. Legea pensiilor a condus la eliminarea unei părți a pensiilor ocupaționale și s-a renunțat la proporția potrivit căreia pensia este egală cu 45% din salariu. Se controlează arieratele din sectorul sanitar.

Sectorul companiilor de stat. Au fost denunțate contractele directe, preferențiale din energie (cu ”băieții deștepți”), CFR a deblocat plata datoriilor către furnizorii de electricitate. Chiar dacă poticnit, a început profesionalizarea managementului companiilor de stat și procesul de privatizare.

Mai mult, EFOR vrea ca FMI să fie mai dur cu Guvernul în viitorul acord, fie acesta tot de tip precautionary, ca actualul. ”De pildă, dacă se ȋncheie un nou acord precautionary (tip garanție), sistemul ar trebui să fie aşa: nu se îndeplinesc condițiile, se amână fiecare tranșă de garanție până când se îndeplinesc. Contractul trebuie să poată fi întins până se aplică tot ce s-a promis”, susține Expert Forum.

(Descarcă de aici studiul EFOR)

Argumente contra unui nou acord

România nu ar avea nevoie şi nici nu ar trebui să mai semneze un nou acord cu FMI. Dintr-un anumit punct de vedere, un nou acord chiar ar dăuna, pentru că are acelaşi rol pe care l-a avut zona euro pentru Grecia, Spania, Italia, Portugalia, în sensul că beneficiază de condiţii mai bune de împrumut, atât ca volume cât şi ca preţ, decât dacă nu ar fi fost în acord, susține SAR.

Fără reformă, împrumuturile nu vr fi folosite decât pentru adâncirea dezechilibrelor macroeconomice. În plus, deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finanţat de banca centrală din rezervele proprii, iar decizia Băncii Centrale Europene de a finanţa statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finanţare.

În schimb, e necesar un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o dată specificată, asumat de către toată clasa politică. Acest program impune un anumit set de refome pentru a atinge ţintele nominale (inflaţie, datorie publică, deficit, piaţă secundară de obligaţiuni funcţională etc).

În actualul acord cu FMI și în precedentul, Fondul și-a ajustat obiectivele în sensul indulgenței cu Guvernul, de la o vizită de evaluare la alta.

Țintele reducerii de arierate au fost ratate de guvern aproape de fiecare dată.

România nu a implementat niciuna din sugestiile FMI şi doar a mimat reforma economică în perioada 2009-2012.

În ultima lună a fiecărui an al acordurilor există derapaje ale deficitului bugetar. Mai grav, pe tot parcursul programelor, în majoritatea cazurilor, ţintele de arierate au fost depăşite.

Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la început o măsură temporară. În 2011, salariile din sectorul public au crescut cu 11%, iar în 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010.

Deficitul bugetar în scădere a fost posibil doar prin creşterea arieratelor, iar cheltuielile publice cu angajaţii nu au scăzut decât temporar, în perioada iulie 2010 – martie 2011, în timp ce cheltuielile publice nominale nu au scăzut în niciun an. Mai mult, România a dublat datoria publică şi a crescut taxele.

(Descarcă de aici studiul SAR)

Ce crede guvernatorul Mugur Isărescu

Miercuri, la ASE, guvernatorul BNR a subliniat rolul FMI de a trasa anumite măsuri pe care autoritățile române să le îndeplinească, în condițiile în care lipsește comunicarea între instituțiile românești.

De ce avem nevoie de Fond? Pai sa meargă cineva pe la 10 instituții din România care toate fac politici si sa vada cum NU discuta intre ele”, a spus Isărescu, citat de HotNews.ro.

Guvernatorul a arătat că politicile Guvernului intră în conflict cu cele ale BNR în preajma alegerilor, pe fondul promisiunilor electorale.

Guvernul vrea crestere economica si are alegeri mai rapide decat la noi la BNR. In anii pre-electorali, Guvernul vrea sa mai dea ceva. Daca economia e supraincalzita, o sa ai o problema. Politicile intra in conflict cu cele ale BNR, care de regula cand lucrurile merg bine, ar vrea sa apese pe frana, nu sa accelereze”, a mai afirmat Isărescu.

Declarația guvernatorului BNR este una caracteristică actualei conjuncturi și politice și internaționale. Pentru că, în urmă cu un an, Mugur Isărescu declara că România nu va da un mesaj bun piețelor internaționale, dacă ”se lungește” în acordul cu FMI, însă pare că între timp s-a răzgândit.

”Ancora rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevăzute și probabil că va trebui să ieșim și din acest acord. Poate mai facem unul de același tip? Cel mai bine ar fi sa ieșim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine și nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungești într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, spunea Isărescu în februarie 2012.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental crează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult

Europa

Milionarii germani își mută banii în Elveția temându-se că stânga va câștiga alegerile de duminică

Razvan Diaconu

O posibilă victorie a stângii la alegerile care vor avea loc duminică în Germania i-a speriat pe milionarii din această ţară care vor să îşi… Mai mult

Stiri

CGMB a aprobat rectificarea bugetară: 200 de milioane de lei pentru transportul în comun, 110 milioane la ajutoare sociale

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de rectificare bugetară, potrivit căruia subvenţiile pentru transportul în comun cresc cu… Mai mult

Europa

Producția de îngrășăminte chimice scade în Europa din cauza scumpirii gazelor

Adrian N Ionescu

Scumpirea gazelor începe să provoace sincope majore industriei europene, care abia începuse să-și revină din șocul coronavirus. Industria chimică și în special companiile de îngrăşăminte… Mai mult

Europa

Italia anunță măsuri de 3 miliarde de euro pentru micșorarea facturilor la energie

Vladimir Ionescu

Premierul Mario Draghi a anunțat măsuri în valoare de trei miliarde de euro pentru a micșora facturile la gaz și electricitate ale italienilor, transmite Euractiv.… Mai mult