Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Agerpres că edificarea primelor șase centre de colectare legume-fructe, dintr-un total de 15, va începe până la finele acestui an, cu termen de finalizare, august 2024.
Conform spuselor ministrului Agriculturii, Casa Unirea propune un proiect tip de centru de colectare legume-fructe pe care să îl amplaseze în bazinele legumicole. Suprafața unui centru de colectare va fi de 3.000 mp și 1.000 mp cu temperatură controlată, plus patru benzi de sortare, etichetare și ambalare și vor fi independente din punct de vedere energetic.
Curea de transmise între fermier și retailer
În ceea ce priveşte amplasarea acestor centre de colectare, şeful MADR a transmis că se va ţine cont de judeţele în care au fost depuse cele mai multe cereri pe programul Tomata.
„Pentru amplasarea acestor centre de colectare se vor lua în calcul judeţele cu cele mai multe cereri depuse pe programul Tomata, urmând ca şi pentru celelalte centre să se ţină cont de cererile depuse şi de bazinele legumicole de la noi din ţară. În prezent, judeţul Olt are cele mai multe solicitări, sunt aproape 7.000 de cereri pe programul Tomata”, a spus el.
„Ministerul Agriculturii şi Casa Unirea, pentru a nu mai avea cantitate foarte mare de tomate, vor merge către retailer şi vor solicita cantităţile necesare pentru tot timpul anului. Ulterior, Casa Unirea şi cooperativele care vor lua în gestiune centrele de colectare vor face un plan de culturi, pentru că intenţionăm să acordăm o subvenţie pe cantitate, ceea ce înseamnă că fermierii vor primi această subvenţie pe kilogramul adus la centrul de colectare”, a subliniat Barbu.
Buletine de analiză pentru legumele și fructele colectate
Ministrul precizează că aceste centre vor fi dotate cu laboratoare performante pentru verificarea rapidă a conținutului de pesticide și îngrășăminte, astfel încât să nu fie depășite limitele concentrațiilor admise de chimicale din legumele și fructele care vor pleca spre retaileri.
„Aceste centre de colectare vor avea nişte laboratoare foarte performante, astfel încât în trei ore legumele şi fructele care sunt aduse în aceste centre vor primi şi buletin de analize. Mai mult de atât, pe partea de verificare a depăşirilor de pesticide, vreau să încheiem un protocol atât cu UASMV (Universitatea de Agronomie, Silvicultură și Medicină Veterinară), care are trei laboratoare super performante şi care în perioada următoare le vor acredita pentru lucrul acesta, dar voi da o parte din verificări şi la ANSVSA, în aşa fel încât să asigurăm o hrană corectă, sănătoasă, să nu mai avem probleme, iar românii să nu mai fie speriaţi că legumele pe care le cumpără au depăşiri de pesticide”, a susţinut ministrul Agriculturii.
Deşi nu a precizat la cât se ridică investiţia pentru construcţia celor şase centre de colectare, Barbu a menţionat că în momentul de faţă Casa Unirea are fonduri pentru aproape cinci centre de colectare, iar diferenţa va veni de la bugetul de stat.
„Casa Unirea este în prezent pe profit, dar aş vrea să explic pentru că nu ştiu câţi au înţeles ce s-a vrut să se facă cu acest proiect. Casa Unirea nu trebuie să facă profituri enorme. Rolul Casei Unirea este de a integra producătorii şi fermierii români cu retailerii. Casa Unirea trebuie să aibă o marjă de adaos comercial de 1 – 1,5%. Casa Unirea trebuie să-şi sigure cheltuielile pe care le are cu salariaţii, plus cheltuielile pe care le are cu anumite tranzacţii bancare. Să ştiţi că retailerii s-au îndreptat foarte mult către Ministerul Agriculturii, după această ordonanţă privind plafonarea adaosului comercial, iar discuţiile cu ei nu cred că au mai fost aşa deschise ca şi acum. Nu s-a pus problema să nu fie livrate către retaileri cantităţi de legume, cantităţi de lapte de la Casa Unirea. Retailerii sunt de acord”, a adăugat acesta.
Proiecte prin Casa Unirea și în zootehnie
De asemenea, Barbu a anunţat că intenţionează să dezvolte şi alte proiecte pe Casa Unirea, după acest proiect pilot privind centrele de colectare legume-fructe.
„Eu prin Casa Unirea mi-aş dori foarte mult să fac anumite centre tampon prin care berbecuţii colectaţi de la fermierii români să intre în aceste centre. Fermierii români trebuie să îşi primească banii pentru a putea să-şi dezvolte în continuare afacerea, iar Casa Unirea să aibă distribuţia către statele din Orientul Mijlociu, printr-un protocol încheiat corect, în aşa fel încât fermierii să nu aibă întârzieri la plăţi, aşa cum s-a întâmplat, să se facă exporturi şi fermierii să-şi recupereze banii foarte greu, vorbim de 90 şi chiar de 120 de zile”, a subliniat oficialul MADR.
El a reamintit că, prin programul Investalim, se va acorda punctaj suplimentar pe codul CAEN privind procesarea cărnii de porc, de oaie şi de vită, fiind punctaje separate, mai mari decât în celelalte domenii, pentru a putea fi create aceste abatoare de sacrificare şi centre de procesare-ambalare şi a putea merge cu marfa fie sub formă de carcasă, fie ambalată ca piesă.
„Este un lucru foarte important. În asociaţiile de ovine sunt foarte grupaţi şi cred că îi voi convinge, îi voi pune la masă, pentru că atâta timp cât noi investim şi dăm bani, pe de o parte pe SCZ, pe de o parte pe ANT, pe de o parte pentru a crea şi a menţine ameliorarea şi rasa foarte bună în România, cred că aceste cooperative care tot timpul primesc o finanţare de la bugetul de stat au şi ele obligaţia să facă aceste investiţii, mai ales că acestea vin cu un sprijin foarte mare, v-am spus, şi cu o intensitate de 70%”, a adăugat Barbu.
Nu în ultimul rând, şeful de la Agricultură a transmis că se poate intra pe Casa Unirea şi cu un parteneriat privat, dacă nu există finanţare suficientă pentru crearea acestor abatoare mari de sacrificare şi de procesare a cărnii de oaie.
„Dacă facem abatoare mici, nu suntem şi nu vom fi competitivi niciodată. Dar asta-i responsabilitatea Ministerului Agriculturii: de a integra aceşti fermieri pentru a realiza aceste obiective de investiţii majore”, a concluzionat ministrul Florin Barbu.
Proiectul lui Petre Daea, relansat în 2022
În prezent, Casa de Comerț Agroalimentar Unirea colaborează cu 50 de cooperative și încheie săptămânal contracte cu producători, potrivit directorului general, Mariana Cotoi. Pentru valorificarea producției românești, Casa Unirea a încheiat până în prezent parteneriate cu Carrefour, Metro, Kaufland, Profi și Penny, și are în plan pentru a doua parte a acestui an lansarea propriei platforme online, unde să fie identificați toți producătorii de legume și fructe din fiecare județ. În plus, societatea vizează încheierea de parteneriate și cu alte platforme online precum Bringo sau eMAG.
Casa Unirea a livrat anul trecut peste 200 de tone de legume şi fructe proaspete în retailul modern şi peste 20.000 de conserve, deşi activitatea societăţii a fost reluată abia în octombrie 2022. Pentru acest an, Mariana Cotoi vorbește despre „cel puțin o dublare” a cantităților livrate.
Tot anul trecut a marcat intrarea pe profit pentru prima dată a Casei de Comerț Unirea, societatea înregistrând un profit de 2,1 milioane de lei.
Casa Unirea a încheiat anul 2022 cu un profit brut de 2,133 milioane de lei, iar pentru 2023, potrivit Ordinului privind bugetul de venituri și cheltuieli publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), acesta este estimat la 717.000 lei. Casa Unirea mizează pe venituri de 19,14 milioane de lei în 2023, cu 413% mai mult față de anul trecut, când a raportat 4,631 milioane de lei.
Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA este o societate naţională înfiinţată în 2018, în primul mandat al ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu scopul de a valorifica producţia agricolă naţională. Obiectivul acesteia era de a deschide un lanţ de 60 de magazine cu produse româneşti provenite de la mici producători. Doar două magazine au fost deschise, unul în Bucureşti şi altul în Sibiu, până când proiectul a fost sistat, respectiv în noiembrie 2019, în mandatul ministrului Adrian Oros.
***
Urmărește-ne pe Google News
