Aproximativ 200 de reprezentanţi ai agricultorilor din şase ţări central şi est-europene – România, Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia- au participat marţi la un protest organizat la Bruxelles, în apropierea sediului Comisiei.
Fermierii din cele șase state vor să convingă executivul UE să adopte măsuri la nivel european care să permită utilizarea întregii capacități de stocare din țările central şi est-europene pentru cerealele pe care fermierii din această zonă le vor recolta vara aceasta.
În Rondul Schuman din Bruxelles, reprezentanţii agricultorilor români au întins bannere cu mesaje precum ”Stop grâne GMO din Ucraina! Dacă tot consumăm, vrem să şi producem!”, ”Fermierul român, geografic european, practic singur!”, ”Calculele voastre = Falimentele noastre!”, ”Coridoarele de securitate, surse de vulnerabilitate!”, ”România a pierdut într-un an 5,7 miliarde euro”, ”Vrem să ajutăm, dar nu cu orice preţ!”, ”Solidaritate, nu suferinţa fermierilor!”, realatează Agerpres.
Fermierii români cer flux separat în Portul Constanța pentru produsele ucrainene
Măsurile care ar rezolva situația, în opinia protestatarilor:
- despăgubiri mai mari pentru pierderile suferite până acum de fermieri
- finanţare pentru construirea de rute de transport, pentru transport şi pentru infrastructura portuară pentru a permite tranzitul eficient de produse agricole şi alimentare din Ucraina către porturile de la Marea Baltică şi Marea Neagră
- crearea unei infrastructuri de transport şi a unor centre logistice pentru tranzitul produselor din Ucraina prin România şi Bulgaria către portul grec Salonic
- extinderea măsurilor preventive temporare cu privire la importurile din Ucraina cel puţin până la 14 iunie 2024
Agricultorii români solicită, în plus, autorităţile de la Bucureşti, o separare a fluxurilor de marfă din Portul Constanța. ”În portul Constanţa ar trebui să avem o destinaţie, de exemplu în Port Sud pentru produsele din Ucraina şi în terminalul nord pentru produsele din România, şi să existe o prioritizare sau cel puţin condiţii egale pentru produsele din România şi cele din Ucraina, pentru că în prezent şoferii de tiruri care merg pur şi simplu sunt lăsaţi în aşteptare ca să fie descărcate şi finalizate mai întâi transporturile cu marfă ucraineană, chiar dacă acestea au venit după ei. Adică noi nu am zis să fie doar pentru România. Vrem să ajutăm şi Ucraina, şi fermierii ucraineni în special, dar din păcate din acest ajutor au avut de câştigat tot traderii, care au speculat, şi nu fermierii”, a declarat preşedintele Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, Florentin Bercu.
Scrisoare comună adresată Comisiei
Într-o scrisoare comună privind liberalizarea comerţului cu Ucraina, impactul comerţului liber cu Ucraina asupra fermierilor europeni din ţările central şi est-europene şi măsurile conexe, reprezentanţii Camerelor de Agricultură şi organizaţiilor agricultorilor din cele cinci ţări afirmă că situaţia actuală este extrem de gravă, fermierii din ţările menţionate confruntându-se în prezent cu o scădere rapidă a preţurilor şi cu o lipsă a cererii de cereale şi seminţe oleaginoase din cauza ofertei excedentare în raport cu cererea.
Din România, scrisoarea este semnată de Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi servicii Conexe – PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF), organizaţii ce fac parte din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC).
Semnatarii arată că stocurile se află la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, următoarea recoltă începe în mai puţin de o lună şi există o posibilitate reală de a nu exista cumpărători şi niciun loc de depozitare pentru cerealele şi seminţele oleaginoase din recolta viitoare.
Ucraina a exportat cereale de peste 9 miliarde de euro în 2022
Anul trecut, Ucraina a exportat 38,5 milioane de tone de cereale. Comparativ cu anul 2021, vânzarea acestor produse agricole pe piețele internaționale a crescut cu 42%, însă a fost cu 32% mai mică decât în 2019, înainte de declanșarea pandemiei, când s-a înregistrat un record în această privință.
După cum a raportat Institutul de Economie Agrară din Ucraina, veniturile din exportul de cereale ucrainene s-au ridicat la 9,1 miliarde de dolari anul trecut.
Anul trecut, România a importat cereale ucrainene în valoare de 1,24 miliarde de dolari, cota sa fiind de 13,9%.
În primele trei luni din 2023, conform datelor UkrAgroConsult, cea mai mare companie ucraineană de consultanță pentru agricultură, România a primit 16% din totalul exportului de grâu. În cazul orzului, România s-a situat pe primul loc în topul exporturilor ucrainene, în timp ce la porumb suntem pe locul doi după China. Din datele Comisiei Eropene, reiese că suntem al doilea cel mai mare importator de grâu din UE, al patrulea cel mai mare importator de orz.
Top 10 destinații exporturi cereale ucrainene (sursa: Ministerul Agriculturii de Kiev):
- România (13,9%);
- China (12,1%);
- Spania (10,8%);
- Turcia (9,6%);
- Polonia (7,0%);
- Egipt (5,9%);
- Italia (4,4%);
- Ungaria (4,4%);
- Olanda (3,7%);
- Coreea de Sud (2,1%).
Pierderile țărilor est-europene (Ministerul Agriculturii)
- Slovacia: 22,8 milioane euro
- Ungaria: 110 milioane euro
- Bulgaria 33,54 milioane euro
- România: 45,84 milioane euro
- Polonia: 204 milioane euro
Din totalul pierderilor de 416,18 milioane de euro, Comisia Europeană a acordat compensații fermierilor est-europeni (diferența de preț dintre producția internă și import Ucraina) în valoare de 56,3 milioane euro (România a primit 10,5 milioane de euro).
Ce mărfuri au tranzitat portul Constanța în 2022
Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat un maxim istoric de 75,55 milioane tone în anul 2022, o creștere cu 12% față de cele 67,5 milioane de tone în 2021, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești și menținând, astfel, trendul ascendent din ultimii ani.
- Cereale – 31,7% (24,1 mil. tone)
- Petrol – 12,57%
- Articole diverse – 10,4%
- Produse petroliere – 9,6%
- Fier vechi – 9,26%
****
Urmărește-ne pe Google News
