joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 octombrie, 2022

România susține aplicarea „flexibilă și rapidă” a unui „mecanism de corecție” a prețurilor la gaze în UE în caz de nevoie – spune un comunicat al Ministerului Energiei. Mecanismul „coridorului dinamic” de reglare a rămas, însă, departe de a fi fost clarificat. Și nicidecum agreat. La reuniunea miniștrilor Energiei de marți din Luxemburg, care a fost marcată de mari controverse și de un consens firav.

Miniștrii Energiei din țările UE sunt de acord, doar în principiu, cu achizițiile comune de gaze la nivel comunitar, dar s-au împărțit în două tabere în privința mecanismului de reglare a prețurilor în caz de nevoie.

Plafonarea prețurilor a fost „cea mai contencioasă” problemă abordată la Luxemburg, în timp ce „s-a navigat mult mai liniștit” în negocierile privind achiziția comună de gaze, potrivit unui diplomat citat de Euractiv.

(Citiți și: ”Analiză FT: Capcanele subvențiilor la energie, cu România ca studiu de caz”)


Taberele sunt relativ egale numeric: una în favoarea unor măsuri de plafonare (unde este Franța), cealaltă pentru evitarea acestora (unde este Germania). Plafonarea prețurilor nu ar fi binevenită fie pe motiv că ar crește consumul de gaze și dependența, fie că cererea UE va deveni necompetitivă la nivel global.

România vrea plafonare, mai ales pentru producția de electricitate

„România (…) consideră că implementarea unui mecanism (de corecție a prețurilor de tranzacționare a gazului în caz de nevoie) ar trebui să fie flexibilă și rapidă pentru a atinge obiectivul european de reducere a prețului la gaze”, spune comunicatul Ministerului Energiei, reprezentat la Luxemburg de secretarul de stat Dan Drăgan.

Totodată,  „pe termen mediu, România, alături de alte state membre, și-a reafirmat susținerea pentru o plafonare a prețului la toate tranzacțiile cu gaze naturale pe piața europeană, măsură ce ar include gazul utilizat pentru producerea de energie electrică, pentru încălzire și pentru aplicații industriale”.

„România a solicitat elaborarea de către Comisia Europeană a unui astfel de mecanism cât mai curând pentru a obține o reducere efectivă a prețurilor precum și modificarea design-ului pieței de energie electrică pentru a permite decuplarea prețului la gazul natural de prețul energiei electrice”, mai spune Ministerul Energiei.


Prețurile electricității în UE se stabilesc plecând de la cel mai scump combustibil fosil, astfel încât să se stimuleze investițiile în capacități de producție de energie regenerabilă, care devin astfel cele mai profitabile prin diferențele de preț.

România vrea și decuplarea electricității de gaze: Altă coliziune între interesele diferite de pe piață

Comisia a distribuit un document ne-oficial („non-paper”) chiar înaintea reuniunii de marți, care conține mai multe incoveniente, inclusiv în privința decuplării prețului electricității de cel al gazelor.

Decuplarea devine mai complicată decât pare, pentru a-i împăca pe investitorii / producătorii de regenerabile și de a face posibilă reforma pieței, promisă să fie formulată în primul trimestru din 2023.

Soluția ar consta în remunerarea regenerabilelor prin așa numitele contracte pe diferență, prin care se vinde energia viitoare produsă prin realizarea unor investiții, la prețuri dinainte stabilite.

Industria eolienelor nutrește un „optimism prudent” în privința acestei soluții, potrivit unui oficial citat de Euractiv. Ar fi necesare mai multe detalii, privind felul în care ar beneficia proiectele deja declanșate.

Comisia nu susține „modelul iberic” de plafonare a costului gazelor arse pentru electricitate. Nici Germania

România este, așadar, de partea Franței, Spaniei și Portugaliei privind plafonarea prețului gazelor folosite la generarea de electricitate.

Comisia, însă, emite îngrijorări privind validitatea acestui mecanism, în același document „non-paper” .

Una din principalele obiecții este că, de exemplu, la un plafon de preţ de 100-120 de euro pentru un Megawatt-oră (1.000 kWh), operatorii de centrale electrice pe gaze ar fi stimulați să achiziţioneze o cantitate mai mare de gaze naturale, ceea ce riscă să majoreze consumul european de gaze cu „5 până la 9 miliarde metri cubi”, spune documentul Comisiei citat de AFP și Agerpres.

 În plus, ar devenit mult mai tentant exportul în afara UE (în Marea Britanie, Elveţia şi Balcani), de electricitate mai ieftină, produsă cu gazele subvenţionate de cetățenii europeni.

Costurile cu subvențiile ar fi mari în Germania, Ţările de Jos şi Italia, care au multe centrale electrice pe gaze și care se opun acestui mecanism. Câştigători ar fi marii importatori de electricitate produsă din  gazele naturale.

„Cel mai mare beneficiar net ar fi Franţa”, se arată în documentul Executivului comunitar.

Alte reuniuni, aceleași probleme

A cincea reuniune a miniștrilor Energiei din UE din ultimele luni nu s-a încheiat decât cu un acord, cel privind noile standarde de eficiență energetică a clădirilor (nici una nouă fără emisii zero, după 2030).

Și acest acord este unul de tip „abordare generală”, adică regulile nu au fost stabilite definitiv și nici detaliile lor.

Totuși, de data aceasta, măsurile practice anterioare (exporturile de gaze lichefiate americane și nu numai), ca și tenacitatea de a progresa (oricât de încet) au coborât prețul gazelor pe piețe sub 100 de euro / MWh.

Următoarea reuniune a miniștrilor Energiei este programată, însă, abia pe 24 noiembrie, când ar trebui stabilite și agreate toate detaliile, astfel încât șefii de stat și de guvern să-și dea acordul.

Dacă nu va fi târziu.

„Nu trebuie să ne păcălim: nivelul prețurilor este încă ridicat și nu va mai fi ca înainte de războiul lui Putin. De aceea trebuie să continuăm”, a spus ministrul german al Economiei, Robert Habeck.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: