sâmbătă

13 aprilie, 2024

25 octombrie, 2022

În timp ce autoritățile de la București depun eforturi ca să asigure subvențiile promise în sectorul utilităților, jucătorii din acest sector avertizează că se confruntă cu o criză de lichidități, scrie Financial Times într-o analiză, preluată de Rador.

Guvernul României s-a numărat printre primele din Uniunea Europeană care au reacționat după ce prețurile din sectorul energetic au început să crească.

Chiar și înaintea războiului din Ucraina, în noiembrie 2021, Bucureștiul a lansat un program de subvenționare ca să reducă din impactul pe care l-ar avea fenomenul asupra persoanelor cu venituri reduse.

Capcanele subvențiilor din sectorul energetic


În prezent, pe măsură ce și alte state ale UE își lansează propriile programe de protecție a consumatorilor, experiența României dezvăluie capcanele unor asemenea inițiative, având în vedere că prețurile au atins un record nemaivăzut după invazia Rusiei în Ucraina, scrie FT.

Programul de subvenționare a fost adoptat de Guvernul României după relaxarea la nivel mondial a pandemiei de Covid și după ce o scădere a livrărilor de gaze rusești a dus la majorarea prețurilor.

Potrivit planului, energia electrică și gaze natural sunt achiziționate la prețul întreg al pieței de către furnizori și se comercializează la un preț fix, statul acoperind diferența.

Dar prețul este în creștere pe măsură ce Rusiei îi sunt impuse sancțiuni în urma invaziei, iar gazele fluctuante transmise de Moscova Europei au făcut ca guvernul să depună mari eforturi ca să mențină aceleași prețuri.

Furnizorii anunță o criză de lichidități


Drept rezultat, refinanțarea survine târziu – sau, până la urmă, chiar deloc – iar companiile de utilități avertizează că se confruntă cu o criză de lichidități.

“Situația se înrăutățește”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER (Asociația Furnizorilor de Energie Electrică, n. red.), el afirmând că primele finanțări nu sosiseră încă în luna iunie.

Guvernul a alocat un buget de circa 2 miliarde de euro ca să acopere refinanțarea din acest an. Dar AFEER estimează costuri de trei ori mai mari, în pofida faptului că prețurile au început să scadă după nivelul-record din luna august.

Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, până la mijlocul lunii octombrie, guvernul alocase utilităților puțin peste un miliard de euro, deși fondurile necesare sunt estimate de ANRE la circa 8 miliarde de euro, aproximativ 3% din PIB.

Guvernul vrea să reglementeze piața energiei

România și-a liberalizat total piața energetică abia în 2021, dar guvernul se gândește să revină la prețuri reglementate, din dorința de a împiedica majorarea continuă a facturilor.

Coaliția de guvernare a început tratative pe această temă săptămâna trecută, iar o decizie urmează sî fie luată în viitorul apropiat, potrivit declarațiilor unor politicieni mai importanți din cadrul coaliției.

Reprezentantul AFEER a avertizat că această criză a lichidităților i-a forțat pe mulți furnizori să facă împrumuturi ca să-și acopere deficitul, în unele cazuri, ajungând să își suspende linia de credit.

“Asta se întâmplă la nivelul întregului sector. Aproximativ 100 de furnizori se confruntă cu aceeași problemă. Constatăm același afect și la alți participanți de pe piață”, a mai adăugat el. “Încă nu se întrevăd noi acorduri, numai piața de nișă dispune de lichidități”.

În aprilie, guvernul a căutat să acopere o serie din costuri impunându-le furnizorilor de electricitate și comercianților de gaze o taxă excepțională de 80%, în funcție de un anume nivel al veniturilor. Multe dintre companii au înregistrat-profituri-record, având în vedere că prețurile se micșorau.

E.ON, apel la premierul Nicolae Ciucă

Chiar și companiile multinaționale resimt această presiune. Grupul german E.ON, care deține în România 1,5 milioane de clienți, s-a declarat atât de îngrijorat de impactul asupra pieței al măsurilor guvernului și de întârzierea plăților, încât, în august, directorul executiv al companiei din România a adresat o scrisoare premierului Nicolae Ciucă.

“Eon România s-a confruntat cu o situație financiară extrem de gravă în urma acestui deficit de numerar, cu grave implicații pentru securitatea livrărilor către clienții români”, a scris într-o scrisoare Volker Raffel, adresă consultată și de FT.

Compania a fost “total vulnerabilă“ în fața majorărilor de prețuri și a întârzierilor finanțării, afirmă Raffel, iar, începând din luna decembrie, datoriile sale au crescut de aproape patru ori, atingând circa 500 milioane de euro.

La aproape o săptămână după adresa E.ON, guvernul a introdus un pachet de taxe – considerat drept un pachet de solidaritate – pentru a spori fondurile în alte domenii al sectorului energetic.

Totuși, acest pachet nu a făcut decât să adâncească problemele, după cum afirmă personalități din domeniu și o serie de observatori.

Se stabilea un procent de 98% mai degrabă pe comercializarea energiei – diferența între prețul de achiziție și cel de vânzare – decât pe profituri. Asta a avut un efect de blocaj asupra pieței, având în vedere că cei implicați trebuiau să facă niște plăți imediate, precum salariile, și să se încadreze în aceste limite reduse.

“Activitatea comercială nu va avea de ales decât să moară”, a spus Laurențiu Urluescu. “În septembrie nivelul tranzacțiilor a fost zero pe piața de gaze și de electricitate. Nu e altceva decât un dezastru”, a explicat președintele AFEER.

Cu depozitele de gaze pline

România dispune de rezerve semnificative de gaze, și-a umplut aproape toate depozitele, după cum a declarat recent Nicolae Ciucă.

Totuși, 3 miliarde de metri cubi nu acoperă decât un sfert din consumul anual al țării, făcând ca importurile să devină vitale.

Laurențiu Urluescu a avertizat că mulți furnizori se gândesc să-și lichideze afacerile sau să renunțe la clienți. Problemele întâmpinate de companiile de utilități au un efect de knock-out asupra băncilor, după cum a avertizat compania Eon România într-o adresă din luna august.

Numai cele 500 milioane de euro datorii ale sale reprezintă aproximativ 0,5% din bilanțul întregului sistem bancar românesc, după cum demonstrează cifrele băncii centrale.

(Citește și: „Facturile la energie: ANRE promite să restituie în februarie 2023 banii încasați în plus anul acesta de la consumatori”)

“Mă îngrijorează întregul sistem”, a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei. “Este imposibil de sprijinit. Au mers puțin prea departe cu impozitarea, mai ales în privința companiilor comerciale… a fost o greșeală”, potrivit FT.

El spune că Guvernul ar trebui să stabilească nivelul total de subvenții pe care și-l poate permite, să îl urmărească în cazul industriilor în pericol și în cazul gospodăriilor cu cele mai mari probleme, și să majoreze fondurile prin taxe sustenabile.

“Companiile trebuie să aibă un rol social, mai ales în estul Europei, unde salariile sunt încă cu mult sub media din UE, în vreme ce prețurile sunt aproape aceleași”, a adăugat Răzvan Nicolescu.

“Dar nu includeți și grupuri care nu au nevoie de ele. Nu există niciun motiv să protejezi niște firme (care nu se bazează pe mari cantități de energie), cum ar fi agențiile imobiliare. Să se protejeze în schimb brutăriile sau fabricile de sticlă”, a explicat fostul ministru Răzvan Nicolescu.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: