joi

28 martie, 2024

3 ianuarie, 2019

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang de secretar de stat.

Potrivit comunicatelor oficiale, Mihaela Triculescu e economist și are, potrivit comunicatelor oficiale, peste 19 ani de experiență în mediul privat.

”Desemnarea doamnei Mihaela Triculescu la conducerea ANAF a fost stabilită după evaluarea mai multor propuneri făcute de ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.


Doamna Mihaela Triculescu este economist cu o vastă experiență. În ultimii trei ani a fost practician în insolvență, asigurând managementul procedurii de insolvență pentru mai multe companii” – spune comunicatul oficial.

Noul președinte ANAF este licențiat în economie și absolvent al studiilor de master disciplina ”Analiză diagnostic și evaluarea afacerilor” la Universitatea din Craiova, Facultatea de Științe Economice, și și-a început activitatea la Craiova.

Noua șefă supremă a ANAF – respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Actuala șefă ANAF, numită politic, a eșuat de cel puțin trei ori să ocupe prin concurs un post în această instituție:

-. În 2014, Mihaela Triculescu a pierdut concursul pentru un post de inspector superior în cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă 4 Târgu-Jiu.


-. Un an mai târziu, noua şefă a Fiscului a picat concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de inspector antifraudă în cadrul ANAF.

-. În 2016, Triculescu şi-a deschis un cabinet de insolvenţă, pe site-ul Finanţelor neexistând niciun bilanţ cu privire la activitatea acestuia.

-. Tot în 2016, Triculescu a fost declarată respinsă la concursul de ocupare a unui post de inspector superior în cadrul ANAF Craiova.

Ce poate face un nou șef ANAF, ce ar trebui să facă Finanțele

Motivul oficial pentru care ministrul Teodorovici a solicitat schimbarea șefului ANAF ține de performanța instituției.

”Anul 2019 este un an cu foarte multe provocări, în special în zona economică, iar ANAF, ca principala, poate, instituţie publică din România, trebuie să-şi schimbe radical comportamentul. Trebuie să demonstreze că are un tratament corect, echitabil şi onest faţă de contribuabili, fie persoană fizică, fie persoană juridică”,  a spus joi ministrul Finanţelor.

Printre ”elementele esenţiale” pe care ANAF trebuie să le îndeplinească în cursul anului 2019, Eugen Teodorovici a enumerat: informatizarea Fiscului, pe care a catalogat-o drept „o lacună de foarte mulţi ani de zile”, precum şi simplificarea modului de a acţiona în relaţia cu contribuabilul,  o mai bună colectare în zona de TVA.

Eugen Teodorovici pune însă în sarcina ANAF și lucruri care țin în primul rând de ministerul pe care îl conduce. E vorba de informatizarea ANAF, care se putea face cu ajutorul proiectului cu Banca Mondială, proiect blocat însă de mai bine de un an de zile.

La acest blocaj a contribuit inclusiv ministrul Teodorovici, care în vara anului 2018 anunța că va propune modificarea acestui proiect.

(Citiți și: Oficial, Banca Mondială- Reforma ANAF este suspendată de 12 luni, Banca nu a mai decontat noi plăți)

”Banca Mondială nu a primit deocamdată nicio decizie formală din partea Guvernului privind calea de urmat”, preciza în octombrie 2018 Banca Mondială, într-un răspunsul transmis cursdeguvernare.ro.

(Citiți și: Informatizarea ANAF- Banca Mondială așteaptă să vadă ce vrea să schimbe România din programul de reformă)

În esență, reforma Fiscului ține de voința politică a ”șefilor” lui Eugen Teodorovici, nu de președintele ANAF.

Noul președinte ANAF poate contribui însă la schimbarea mentalității angajaților acestei instituții, poate îndrepta atenția instituției spre zonele ”clasice” de evaziune, total ignorate de predecesori, și poate revizui ordinele de președinte, emise în special în mandatul lui Gelu Ștefan Diaconu, care au produs blocaje logistice și în economie.

Ministrul Finanțelor – evaluări continue și contradictorii ale performanței ANAF

În luna aprilie a anului trecut, Eugen Teodorovici l-a atenţionat pe Ionuț Mişa că va trebui să respecte ţintele privind încasările, care au stat la baza bugetului pe 2018, ţinte stabilite chiar de Ionuț Mişa în 2017, când acesta a îndeplinit funcţia de ministru al Finanţelor.

În luna iulie a anului trecut, ministrul Teodorovici a repetat avertismentul şi a spus că șeful ANAF trebuie să lucreze ”foarte, dar foarte mult” pentru a se ridica la nivelul său de exigenţă şi nu acceptă nicio deviere de la planul de încasări stabilit chiar de Mişa în 2017.

În octombrie 2018, însă, apare o surpriză: ministrul Eugen Orlando Teodorovici lăuda administraţia fiscală naţională, spunând că ANAF, în primele 7 luni ale anului, a „înregistrat cele mai mare volum de venituri bugetare colectate la buget în aceeaşi perioadă a unui an fiscal din istoria instituţiei”.

Ministrul a precizat că „s-a realizat o depăşire cu peste un miliard de euro a programului stabilit pe anul 2018”.

Citiţi şi: Ministrul Finanțelor anunță că ANAF a colectat cel mai mare volum de venituri din istoria instituţiei

Alte detalii furnizate de Eugen Teodorovici:

  • veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13,9% în primele 7 luni, în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a a anului precedent şi
  • cu 9,4% în termeni reali.
  • creşterea veniturilor bugetare a fost de peste două ori mai mare decât creşterea economică, în iulie şi august. „ceea ce confirmă faptul că avem o economie care creşte sustenabil”.

Cu o lună înainte, Consiliul fiscal evalua „în creștere riscurile la adresa țintei de deficit asumate în proiectul de rectificare bugetară, conturându-se, caeteris paribus (în condițiile păstrării cadrului fiscal bugetar actual), perspectiva unei depășiri a acesteia cu circa 6 mld. lei (comparativ cu perspectiva unei depășiri a țintei de deficit în cuantum de circa 4,2 mld. lei evaluată în contextul primei variante a proiectului de rectificare)”.

O boală cronică: Cel mai mic grad de colectare din UE

Pe de altă parte, România are cel mai redus grad de colectare a veniturilor fiscale, de circa 25,8 % faţă de PIB, un minim istoric, în condițiile în care media europeană este de 40% din PIB potrivit BNR.

România ar putea construi o autostradă mare în fiecare an dacă ar avea o rată de colectare a TVA-ului ca în Bulgaria, potrivit unei recente comparații sui-generis a președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

În timp ce în Bulgaria se colectează  TVA în proporţie de 9,3% din PIB, „la noi doar 6,2%, în condițiile în care cotele standard sunt similare: ei au 20%, noi avem 19%. Diferențele sunt destul de mari la accize, ei 4,9%, noi 3,2%. Accizele noastre sunt mai mari decât ale lor”, a spus Ionuț Dumitru.

De asemenea, veniturile fiscale din primele nouă luni ale anului au fost cu aproape un miliard de euro mai mici decât cele programate, reiese din datele Ministerului Finanţelor Publice (MFP), centralizate de cursdeguvernare.ro.

Astfel, în primul trimestru din 2018, încasările din taxe şi impozite au fost de 35,8 miliarde de lei, faţă de 37,4 miliarde de lei cât anticipa executivul. În trimestrul al doilea, acestea au fost de 32,4 miliarde de lei, cu un miliard de lei sub program, în vreme ce în trimestrul al treilea acestea au însumat 35,4 miliarde de lei, faţă de 37,2 miliarde.

Sursă: MFP

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: